Procuri
De la Publicitate Enciclopedica
Bibliografie
Cuprins |
Procura
Procura este un înscris întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de reprezentat unuia sau mai multor reprezentanţi, prin care se delegă dreptul de a încheia acte juridice în numele şi pe contul primului. Altfel spus, procura este un act document unilateral care materializează manifestarea de voinţă a reprezentatului şi care concretizează conţinutul şi limitele împuternicirilor ce se delegă reprezentantului. Procura configurează voinţa semnatarului. Este destinată terţului care deduce din cuprinsul ei limitele împuternicirilor reprezentantului. Conţine formule privind voinţa reprezentatului în legatură cu obligaţiile pe care doreşte să şi le asume, în legatură cu actul juridic ce va fi semnat de reprezentant dar şi drepturile care doreşte acesta să le dobândească. Reprezentantul nu dobândeşte nici un drept asupra bunurilor primite prin procură sau pe care trebuie să le transmită terţului în baza ei. Pentru terţ importantă este numai procura, nu şi raporturile dintre reprezentant şi reprezentat. Eliberarea procurii, ca act juridic unilateral şi modul de autentificare a acesteia se supun regulilor generale ale actului juridic şi dispoziţiilor speciale privind procura. Poate fi eliberată de o singură persoană sau de mai multe, iar în calitate de reprezentant poate fi o singură persoană sau mai multe. Dacă sunt mai mulţi reprezentanţi, în procura trebuie să se indice modul în care aceştia acţionează:
- în comun
- de sine - stătător.
Dacă în procură nu se indică cu claritate modul în care trebuie să acţioneze reprezentanţii, se va aplica dispoziţia potrivit căreia „mandatarii urmează să încheie toate actele vizate în mandat dacă altfel nu este stipulat sau nu rezultă cu certitudine din mandat". Procura este un act juridic scris. Lipsa unei procuri în formă scrisă lipseşte reprezentatul, reprezentantul şi terţul de dreptul de a demonstra prin martori existenţa ei. Procura persoanei fizice şi procura persoanei juridice se eliberează în scris sub semnătură privată iar dacă reprezentatul doreşte sau legea prevede, se va întocmi în formă autentică. Trebuie să fie în formă autentică dacă este eliberată pentru încheierea actelor juridice în formă autentică. Astfel, procura va fi avea forma autentică dacă se eliberează pentru:
- înstrăinarea sau cumpărarea unui teren;
- înstrăinarea sau cumpărarea cotei de participare într-o societate cu răspundere limitată;
- semnarea actului de constituire a unei societăţi comerciale;
- semnarea unui contract de ipotecă;
- semnarea unei promisiuni de donaţie;
- semnarea unui contract de rentă;
- semnarea unei procuri de substituire;
- alte acţiuni pentru care legea cere formă autentică.
Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea procurii. Autentificarea notarială a procurii se face potrivit regulilor legii cu privire la notariat. Dreptul de a autentifica procuri îl au pe lângă notar, consulii şi secretarii de primărie. Sunt echivalate procurilor autentificate notarial cele eliberate de:
- persoane care se află la tratament staţionar în spitale, sanatorii şi în alte instituţii medicale dacă sunt autentificate de şefii acestor instituţii, de adjuncţii în probleme medicale, de medicul şef sau de cel de gardă;
- militari; în punctele de dislocare a unităţilor militare, instituţiilor sau instituţiilor de învăţământ militar unde nu există birouri notariale sau alte organe care îndeplinesc acte notariale, de salariaţi şi de membri ai familiilor lor şi ale militarilor, autentificate de comandantul unităţii sau al instituţiei respective;
- persoane care ispăşesc pedeapsa în locuri de privaţiune de libertate, autentificate de şeful instituţiei respective;
- persoane majore care se află în instituţii de protecţie socială a populaţiei, autentificate de administraţia instituţiei respective sau de conducătorul organului de protecţie socială respectiv.[1]
Aproape totul despre procură
* Cînd sînteţi nevoit să delegaţi o altă persoană să vă reprezinte trebuie să respectaţi nişte reguli
* „Monitorul Expres" s-a adresat unui notar public şi a aflat cam tot ce ar trebui să ştiţi despre procură
Vreţi să vindeţi un bun mobil sau imobil, dar nu puteţi fi prezent la încheierea actelor. Sînteţi plecat în străinătate şi aveţi nevoie la locul de muncă de nişte acte din România. Sînt doar două dintre cazurile în care sînteţi nevoit să delegaţi o altă persoană să vă reprezinte. Pentru că în faţa autorităţilor este nevoie ca persoana care vă reprezintă să aibă acte doveditoare ale acestui lucru, se întocmeşte o procură. Pentru a vă oferi cît mai multe amănunte despre procuri, despre felul în care se întocmesc şi la ce folosesc, „Monitorul Expres" s-a adresat unui notar public.
Ce este procura?
O procură este un act prin care o persoană desemnează un împuternicit pentru rezolvarea unei anumite probleme în numele lui. Acest act poate fi comparat cu o delegaţie, pentru că cel care desemnează împuternicitul îşi deleagă o parte a competenţelor sale acelei persoane. Cel mai frecvent exemplu de delegare de competenţe îl constituie situaţia în care un conducător de societate comercială îşi deleagă o parte a atribuţiilor sale unor subordonaţi. În astfel de cazuri, este suficient ca persoana împuternicită să prezinte un document semnat de persoana cu drept legal de reprezentare şi care să conţină semnătura acesteia şi ştampila unităţii. Şi persoanele fizice pot fi puse în situaţia în care nu se pot prezenta personal pentru a-şi rezolva problemele şi atunci sînt nevoite să delege pe altcineva pentru a le rezolva în numele lor.
Cum se întocmeşte procura?
Procura este un act semnat doar de cel care împuterniceşte (mandatant) o altă persoană (mandatar) pentru a o reprezenta în diferite situaţii. De aceea, prezenţa mandatarului în faţa notarului nu este necesară. Asta cu condiţia ca mandatantul să cunoască datele personale ale mandatarului: nume, prenume, adresa, seria, numărul şi data eliberării actului de identitate, precum şi codul numeric personal. Tocmai din acest motiv o procură pentru un împuternicit din Braşov poate fi întocmită în orice localitate din ţară sau chiar şi în străinătate (în acest ultim caz fiind necesară traducerea şi apostilarea procurii).
Cît costă o procură?
Procura trebuie să conţină, pe lîngă datele personale ale mandatantului, şi pe cele ale persoanei împuternicite, obiectul împuternicirii. În general, notarii care întocmesc procurile lasă la latitudinea mandatantului precizarea condiţiilor de ducere la îndeplinire a mandatului de către persoana împuternicită. Costul pentru întocmirea unei procuri nu este foarte mare, în jur de 40 de lei noi (400.000 de lei vechi), dar pentru anumite cazuri sociale şi pentru pensionari costul întocmirii acestora este de circa 17 lei noi (170.000 lei vechi), costurile incluzînd taxele notariale şi pe cele de timbru.
Tipuri de procuri
„Există mai multe tipuri de procuri: pe termen sau pe operaţiuni. Procura pe termen conţine data expresă pînă la care mandatarul trebuie să ducă la îndeplinire serviciul pentru care este împuternicit. Procura pentru efectuarea anumitor operaţiuni trebuie să conţină în mod expres precizarea acestor operaţiuni", spune notarul Ion Marin. Chiar şi între soţi există cazuri în care este nevoie de prezentarea unei procuri. La înstrăinarea bunurilor mobile comune nu trebuie întocmită procură prin care un soţ îl împuterniceşte pe celălat să-l reprezinte, dar în cazul bunurilor imobile aceasta devine necesară, dacă nu pot fi prezenţi ambii la semnarea actelor de înstrăinare a bunurilor. Procura poate fi:
• de acceptare a unei succesiuni;
• generală de administrare;
• de administrare a unui apartament;
• de administrare a unui autovehicul;
• pentru constituirea unei societăţi comerciale;
• pentru administrarea unei societăţi comerciale;
• de administrare a unui loc de veci;
• de administrare a unui teren agricol;
• de adopţie a unui minor;
• de constituire a unei ipoteci;
• de cumpărare sau vînzare a unui apartament;
• de cumpărare sau vînzare a unui autovehicul;
• de cumpărare sau vînzare a unui teren;
• pentru reconstituirea dreptului de proprietate;
• pentru donaţii diverse;
• de ieşire din indiviziune;
• de partaj în acţiunea de divorţ;
• de ridicare a pensiei (de la oficiul poştal sau din cont curent).
Încetarea efectului unei procuri
Efectul acţiunii unei procuri încetează atunci cînd obiectul mandatului a fost dus la îndeplinire, la trecerea termenului fixat prin procură pentru îndeplinirea de către împuternicit a mandatului, la decesul mandatantului (pentru că o persoană decedată nu mai poate fi reprezentată) sau în cazul revocării acesteia de către mandatant. „Foarte important este ca mandatantul care revocă o procură să anunţe şi mandatarul de acest lucru. Dacă nu o face, există riscul ca persoana împuternicită să ducă la îndeplinire mandatul, actele sau operaţiunile făcute de aceasta fiind valabile chiar dacă aduc prejudicii celui care a dat împuternicirea", spune notarul Ion Marin. În cazul decesului mandantului, procura îşi încetează de drept efectul, dar moştenitorii acestuia pot confirma procura, caz în care mandatarul poate aduce la îndeplinire mandatul încredinţat sau o pot revoca, moment în care mandatul persoanei împuternicite încetează. În cazul în care mandatarul depăşeşte limitele mandatului acordat, persoana care l-a împuternicit poate confirma actele întreprinse de acesta sau poate cere desfiinţarea lor pe cale juridică.
Procurile pentru străinătate trebuie apostilate
• Procurile care urmează a fi folosite de cetăţenii români în străinătate trebuie apostilate sau supralegalizate. Este indicat ca mandatantul, atunci cînd întocmeşte o procură care va fi folosită în afara ţării, să o şi traducă în limba ţării respective, traducerea putînd fi făcută chiar la biroul notarial care întocmeşte procura. Astfel, pe lîngă legalizarea semnăturii mandantului este legalizată şi semnătura traducătorului. După întocmirea şi traducerea procurii, aceasta trebuie apostilată, operaţia făcîndu-se la Curtea de Apel. Şi procurile care sînt întocmite în străinătate, dar care împuternicesc persoane din România pentru diferite acţiuni, trebuie să poarte apostila statului unde au fost întocmite, mandatarul trebuind apoi să le traducă în limba română.... mai mult...[2]
Modele procuri
• - Procura adoptie minor
• - Procura cumparare apartament
• - Procura cumparare auto
• - Procura de acceptare a unei succesiuni
• - Procura de administrare a unui teren agricol
• - Procura de administrare dizolvare si lichidare a unei societati
• - Procura donatie imobil
• - Procura partaj divort
• - Procura de ridicare a pensiei din cont curent
• - Procura de vanzare a unui apartament
• - Procura generala de administrare inclusiv pentru constituire[3]
PROCURI JURIDICE:
>Procura generala (reprezentare cu titlu gratuit)
>Procura in actiunea de divort si impartire a bunurilor comune
PROCURI DE REPREZENTARE IN CADRUL SUCCESIUNII:
> Procura pentru dezbaterea si acceptarea unei succesiuni
PROCURI SPECIALE PRIVIND UNELE ACTE DE DISPOZITIE:
> Procura privind vanzarea de imobile
> Procura privind vanzarea unui apartament
> Procura privind cumpararea unui apartament
> Procura privind cumpararea unui autovehicul
PROCURI DE ADMINISTRARE:
>Procura privind administrarea unor bunuri mobile si imobile
> Procura privind constituirea unei societati comerciale
> Procura privind administrarea, dizolvarea si lichidarea unei societati comerciale
> Procura privind ridicarea produselor de la o societate agricola
>Procura privind rascumpararea de obligatiuni de tezaur si deschiderea unui cont bancar[4]
Procurile interzise
-- Din cauza numarului imens de imobile vandute de retele de crima organizata, Camera Notarilor Bucuresti cere notarilor publici sa se abtina de la autentificarea de procuri ori sa vanda pe baza de procura
Camera Notarilor Publici Bucuresti a emis o decizie catre toti notarii din Capitala prin care semnaleaza "numarul foarte mare de acte de identitate false ori de procuri false cu care notarii se confrunta la intocmirea de acte notariale", dar si "reactiile fara precedent din mass-media fata de situatiile in care se autentifica acte notariale avand la baza acte de identitate ori procuri false".
Decizia nr. 180/2008, emisa luna trecuta de Camera Notarilor Publici Bucuresti, "recomanda notarilor publici sa se abtina de la autentificarea de procurori de vanzare in care mandantii sunt persoane fizice. Se recomanda notarilor publici sa se abtina de la autentificarea de acte de instrainare care au la baza procuri de vanzare in care mandanti sunt persoane fizice. Prevederile prezentei decizii de recomandare au caracter provizoriu si inceteaza pe data intrarii in vigoare a procedurii de verificare a actelor de identitate de catre notarii publici la structurile Ministerului Internelor si Reformei Administrative". Daca notarii vor tine cont de aceasta recomandare si nu vor prefera sa faca profituri prin orice mijloace, ramane de vazut. ZIUA a dezvaluit de curand ca Ministerul Internelor a boicotat de peste un an cererile notarilor de a li se permite verificarea on-line a cartilor de identitate, sub motive absurde. Astfel, se poate afirma ca Internele au generat prin incompetenta si inactiunea unor factori de decizie fenomenul infractional de tipul "mandatarilor". Fenomen in care grupuri de crima organizata falsificau cartile de identitate (simple plasticuri realizate la imprimante laser color), vanau case si terenuri nelocuite, se substituiau proprietarilor si le vindeau imobilele prin mai multe maini pana la un cumparator de buna-credinta, care devenea la fel de pacalit ca si proprietarii reali. Exista informatii ca aceste grupuri infractionale erau ajutate sa intre in posesia actelor originale de proprietate, care existau in dosarele de carte funciara si oficiile de cadastru din ograda Internelor, cu complicitatea unor functionari interesati. Desi Politia stia de ani de zile de fenomenul falsificarii in masa a cartilor de identitate, Ministerul Internelor nu a luat nici o masura pentru schimbarea actelor fara elemente de siguranta.
Notarii au registru de procuri false
In prezent, Ministerul Internelor a inceput sa coopereze cu Uniunea Nationala a Notarilor din Romania pentru elaborarea unui protocol care sa permita verificarea identitatii reale a posesorilor de carti de identitate, insa dupa cum avanseaza lucrurile, nu se intrevad posibilitati prea curande de finalizare. Ceea ce va perpetua fenomenul infractional. Tot datorita acestor tipuri de fenomene care au proliferat datorita absentei unor masuri minime de preventie, Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania a constituit cateva registre unice:
1 - Registrul National de Evidenta a Succesiunilor privind persoanele decedate cu ultimul domiciliu in strainatate, pentru bunurile din Romania;
2 - Registrul National de Evidenta a Testamentelor Autentice;
3 - Registrul National de Evidenta a a Optiunilor Succesorale;
5 - Registrul National de Evidenta a Revocarii Procurorilor (RNEPR).
Acest ultim registru permite notarilor sa verifice orice procura pusa in circulatie si care ulterior este denuntata de persoana emitenta, ori au aparut informatii ca aceasta este folosita cu rea-credinta. Notarii sunt obligati sa acceseze baza de date a RNEPR a Uniunii Notarilor pentru a verifica orice procurora care li se prezinta de catre orice client. Inscrierea in baza de date a RNEPR a unei procurori suspectate sau denuntate ca este folosita cu rea-credinta se face prin simpla sesizare venita din partea unui notar sau a unei persoane interesate. In aceste cazuri, notarii pot bloca tranzactia si sesiza organele de urmarire penala.[5]