Turul romaniei
De la Publicitate Enciclopedica
Bibliografie
Cuprins |
Turul României
In acest an, la peste o jumatate de secol de existenta, mai exact 73 ani – perioada in care au fost organizate 44 de inconjururi ale tarii pe doua roti – ne aflam acum in pragul editiei cu nr. 45.
Obarsia "TURULUI CICLIST AL ROMANIEI", trebuie cautata intr-o competitie asemanatoare – dar de proportii mai mici – care se desfasura la noi in tara cu mai bine de trei sferturi de veac in urma si purta numele de "Circuitul Munteniei". Si aceasta la randul ei izvora dintr-o alta competitie de faima mondiala. "TURUL FRANTEI", desfasurat pentru prima oara in anul 1903 si castigat de francezul Maurice Garin.
Prima editie a "Circuitului Munteniei" a fost organizata de catre publicatia lunara "Revista Automobila" – revista ilustrata a tuturor sporturilor, in luna august 1910, luand startul doar 18 concurenti, castigator fiind italianul Sallo Mario.
A doua editie desfasurata in anul 1911 tot in luna august, pe un traseu cuprinzand numeroase urcusuri – o veritabila cursa a muntilor (Paduchiosul Sinaia, cele sapte muscele intre Campulung Muscel si Curtea de Arges, etc.) revine neamtului Jean Walther, domiciliat temporar in tara noastra.
Dupa primele doua editii care au avut loc in trei etape, cate 307 respectiv 455 km, amploarea circuitului creste, organizatorii marind traseul la 815 km. poposind pentru prima data in "Cetatea Banilor" – Craiova, apoi la Turnu Severin – Targu Jiu – Ramnicu Valcea, in etape si semietape, participand 23 de concurenti, invinge in sfarsit un roman, muncitorul ceferist - "invincibilul" Nicolae Cruhalmeanu, care a castigat toate etapele, imbracand si primul tricou de campion national de mare fond.
Aici s-a oprit din pacate istoria "Circuitului Munteniei", care insemnase pasi uriasi in dezvoltarea ciclismului romanesc de mare fond.
Trecusera 22 de ani de la aceasta ultima editie a competitiei, cand in vara anului 1934, "TURUL CICLIST AL ROMANIEI" devine o realitate, fiind organizat ca si "Circuitul Munteniei", tot de catre o publicatie, "Sportul Zilnic", in colaborare cu Federatia Romana de Ciclism, al carei presedinte, era un mare animator al sportului, regretatul Vasile Canarache, devenit in ultimii ani de viata, harnicul director al Muzeului Arheologic din Constanta.
Asadar, primul start a avut loc in anul 1934, fiind a sasea tara din lume care organiza un Tur Ciclist National pentru amatori, dupa Belgia (1906), Olanda (1909), Bulgaria (1924), Ungaria (1925) si Polonia (1928).
Toate cele trei editii dinaintea celui de-al doilea razboi mondial – 1934, 1935 si 1936, au revenit unor rutieri de peste hotare, bulgarul Nicoloff, polonezul Daniel si francezul Gallien, iar starturile festive au fost date din Piata Teatrului National, neobisnuit de animata pentru acele vremuri, in cinstea unui eveniment sportiv.
Reluat dupa cel de-al doilea razboi mondial, Turul din anul 1946, promoveaza in fruntea ierarhiei finale, tot un oaspete, pe iugoslavul Prosinek, cel care avea sa-si inscrie numele peste un an pe tabloul invingatorilor in prima editiei a celei mai mari intreceri cicliste amatoare din lume "Cursa Pacii", ajunsa astazi la editia a 54-a.
Dupa o intrerupere de patru ani, "bucla" se reia, castigand un foarte bun si talentat ciclist roman, Constantin sandru de la C.C.A., iar in anul 1951, unul dintre cei mai mari alergatori din istoria sportului nostru cu pedale, maestrul emerit al sportului, Marin Niculescu isi inscrie in bogatul sau palmares si victoria in "TURUL ROMANIEI", avand si cele mai multe etape castigate – 14 in cele 6 participari.
Un an de pauza si un "Figaro" al ciclismului romanesc, Nicolae Vasilescu, surprinde familia sportului cu pedale, cu o victorie de prestigiu (peste 20 de minute avans fata de cel de-al doilea clasat).
Urmatoarele trei editii consecutive aveau sa revina de asemenea unuia dintre cei mai buni ciclisti din istoria sportului cu pedale din tara noastra – Constantin Dumitrescu de la C.C.A., care a castigat si 12 etape in cele 8 participari, detinand si cel mai bun palmares dintre ciclistii romani participanti la traditionalul concurs "Cursa Pacii", locul II in clasamentul general individual al editiei a 9-a (1956), dupa reputatul rutier polonez, Stanislav Krolak.
Dupa o noua pauza, la reluare, castiga in anul 1958, pretiosul trofeu, un alt mare ciclist al tarii noastre, maestrul emerit al sportului Gabriel Moiceanu, aflat in acea vreme la apogeul carierei sale de excelent rutier, cariera de-a lungul careia a participat si la 10 editii ale "TURULUI ROMANIEI", castigand si 13 etape.
Editiile cu nr. 12 si 14 (1959 si 1961), revin unui alt mare ciclist roman, Ion Cosma de la Dinamo Bucuresti, cu un bogat palmares intern si international, printre care locul III cu echipa in editia a 14-a (1962) in "Cursa Pacii", locul 4 cu echipa in proba de 100 km. Contra Timp Echipe la Campionatele Mondiale de Ciclism – Franta in 1964 si locul 5 in proba individuala de fond la "Jocurile Olimpice" de la Roma - 1960, precum si locul 6 cu echipa in cadrul aceleasi Olimpiade.
Editia a 13-a (1960) a revenit unui alt valoros ciclist roman, component de baza al echipei nationale, Walter Zigler de la Dinamo Bucuresti, care avea sa castige din nou "mica bucla" in editia a 17-a (1968) si iarasi o intrerupere de cinci ani, dupa care in 1966, maestrul sportului Gheorghe Suciu de la Dinamo Bucuresti, castiga editia a 15-a, cu o medie orara foarte ridicata pentru Tururile Nationale din acea vreme – 41,454 km/h, pe 1.620 km.
in anul 1969 la editia a 18-a, asistam le cea de-a cincea victorie a unui ciclist strain in "TURUL ROMANIEI', realizata de Jurgen Wanzlik din R.D. Germana.
Dupa o alta intrerupere de trei ani, maestru sportului Teodor Vasile de la Dinamo Bucuresti, un alt ciclist de mare talent si performanta in arena internationala, castiga editia din anul 1973.
Anul 1974 aduce prima victorie din cele trei (record egalat al "TURULUI ROMaNIEI), pentru cel mai bun ciclist al tarii noastre din ultimii 20 de ani, maestrul international al sportului, Mircea Romascanu, de la Dinamo Bucuresti, invingator si in 1983 si 1985, recordmenul nostru de participari la "Cursa Pacii" – 10 si celor 5 victorii de etapa, unde a ocupat si locul III in clasamentul general individual in 1978 la editia a 31-a.
Anul 1984 l-a consacrat pe tenacele rutier dinamovist Constantin Carutasu, castigatorul editiei a 22-a, iar in anul 1986 am inregistrat victoria celui de-al saselea strain in "TURUL ROMANIEI", Frank Schonherr din R.D. Germana.
Editia a 27-a, in anul 1989, prilejueste o victorie surpriza a unui ciclist din Piatra Neamt, Catana Danut, format de Nicolae Pienescu, care fiind la clubul Steaua, a reusit performanta maxima a scurtei sale cariere cicliste, reluate in 1993, si din pacate, renuntand din nou la competitii.
Anul 1990 a dat ocazia rutierului dinamovist Vasile Apostol sa obtina o victorie de prestigiu, avand in cariera sa si 12 prezente in "TURUL ROMANIEI".
In anul 1991, la cea mai scurta editie a Turului, numai 430 km., in sase etape, fiind in mod normal si cea mai rapida pana in prezent (42,2 km/h.), am inregistrat cea de-a saptea victorie a unui rutier strain – Riabucenko Sviatoslav de la Viitorul Chisinau (R. Moldova).
in cea de-a 30 editie jubiliara, din nou, pentru a opta oara a fost o victoie a unui rutier strain - Vladimir Perelalsny (selectionata Nicolaev – Ucraina).
Editia a 31-a disputata in anul 1993 aduce pentru a 9-a oara o victorie a unui rutier strain Jurgen Koberschinschi (Alterkirchen – Germania), tot intr-o editie de "buzunar" (numai 589 km.) in cinci etape – cel mai mic numar de etape din istoria Turului, cu o medie orara de 42 km/h.
In anul 1994, in cadrul editiei a 32-a, dupa ce trei editii consecutive au fost adjudecate de ciclisti straini, o noua si valoroasa victorie romaneasca. pe un traseul cu kilometraj normal (1.139km.), obtine Anton Stelian (Romania).
in anul 1995, in cadrul editiei a 33-a, inregistram cea de-a 10 victorie straina, prin persoana valorosului ciclist ukrainian Igor Mitianin.
Editia a 34-a (1997), aduce iarasi o victorie romaneasca a constanteanului Florin Privache.
In anul 1998 victoria apartine alergatorului moldovean Igor Bonciucov, iar in anul urmator, la editia cu numarul 36 cel mai bun timp a fost inregistrat de ciclistul cazac, Igor Tretiakov, component al echipei Brisa Sport Turcia.
De asemena, in anul 2000, Vadim Kravcenko, colegul de echipa al castigatorului anterior este cronometrat cu cel mai bun timp la sfarsitul editiei a 38-a din anul 2000.
In anul 2001 se impune ukrainianul Leonid Tymcenko iar in anul urmator, la editia a 39-a, Alexandru Sabalin din Moldova castiga detasat „mica bucla”.
Olandezul Jelle Grozen se impune in anul 2003. Urmeaza trei ani dominati de concurenti din Bulgaria, anume: Vladimir Koev in 2004, Ivaio Gabrovski in anul 2005 si Pavel Shumnov in anul 2006.
Si pentru ca se implineau 10 ani de la ultima bvictorie romaneasca, dinamovistl Dan Anghelache a reusit anul trecut sa se impuna la capatul unuia dintre cele mai dificile tururi.
Din cele 44 de editii, 26 au avut loc toamna (de regula septembrie), si numai 18 editii in vara (iunie si iulie).
S-au parcurs 58.607 km, in medie 1.332 km/tur, in 417 etape, realizandu-se un timp de 1.757 h, 04 min. 35 sec., cu o medie orara generala de 34,215 km/h.
In ceea ce priveste lungimea circuitelor, situatia se prezinta astfel:
·2 circuite au avut peste 2.000 km (1936 si 1951);
·18 circuite intre 1.500 si 2.000 km.;
·19 circuite intre 1.000 si 1.500 km.;
·5 circuite sub 1.000 km. (1983, 1991, 1993, 1999 si 2000).
Din cele 417 de etape, sub 100 km. au fost 48 (dintre care 13 de CTI), intre 100 si 150 de km. 181, intre 150 si 200 165, iar peste 200de km. 23 de etape.
Cea mai lunga etapa afost in anul 1961, la editia a 14-a, avand 235 km. (Braila - Bucuresti), iar cea mai scurta a fost de 5,8 km., circuit in Bucuresti, in editia a 17-a 1968.
Cel mai rapid Tur, cel din 1991 Editia a 29-a, 430 km., cu MO = 42,2km./h., iar cel mai lent a fost cel din editia inaugurala 1934, cu MO = 24,0km./h.
Cel mai lung traseu afost de 2.242 km. in editia a 3-a (1936), iar cel mai scurt a fost de 430 km, in editia a 29-a(1991).
Din cele 417 de etape, 263 au fost parcurse in medie cu mai putin de 40 km./h.,iar 154 cu peste 40 km./h., cea mai rapida fiind Pitesti –Bucuresti =109 km., cu 52,516 km./h in editia a 20-a (1974).
Cel mai lung timp petrecut in sa este de 9 h 29 min 03 sec. pe distanta Focsani - Iasi in editia a 3-a 1936, fiind castigata de Constantin Tudose (Romania); cel mai scurt timp este de 1 min. si 48 sec.la Craiova in etapa prolog, de CTI = 1,4 km. in editia a 21-a (1983), castigator fiind maestru international al sportului Gheorghe Lautaru (Dinamo Bucuresti).
Singura etapa nocturna s-a desfasurat la Cluj-Napoca pe distanta de 27,6 km., in 1973, la editia a19-a, fiind castigata de Nicolae Gavrila (Steaua Bucuresti).
Cel mai lung CTI din istoria Tururilor Nationale a fost Sibiu – Brasov = 142 km., in editia a 6-a (1951), castigator fiind Ticu Stanescu (Flamura Rosie), in 3.57.05 (MO = 35,6km./h), pe locul II in lume etapa Vannes - Saint Brieuc din Turul Frantei, editia 1947, castigator fiind Roger Impanis (Belgia).
Din cele 44 de editii, 27 nu au avut etapa de C.T.I.
In TURUL ROMANIEI, 69 de localitati au fost gazda de etapa sau semieatapa, printre care: Bucuresti in 41 de editii, Cluj-Napoca in 25 de editii, Brasov si Buzau in 23, Sibiu in 27, Oradea in 18 Targu Mures in 21, Bacau in 17, Vatra Dornei in 13, Focsani si Iasi in 11, Timisoara si Deva in 12.
Au gazduit TURUL ROMANIEI 7 statiuni de odihna: Vatra Dornei de 13 ori, Calimanesti si Caciulata de 5 ori, Baile Herculane, Lacu Rosu si Poiana Brasov de 2 ori, si o data Sinaia.
Zilele de odihna (17 circuite) au fost gazduite de Timisoara - 5, Cluj-Napoca - 4, Sibiu si Falticeni - 3, Iasi, Oradea, Vatra Dornei si Arad - 2, Brasov, Bicaz, Turnu-Severin, Ploiesti, Targu Mures si Piatra Neamt - 1.
Cel mai lung circuit, Editia a 3-a, 1936, cu 2.242 km. a avut patru zile de odihna, Editia a 7-a, 1953, cu 1750 km. a avut trei zile de odihna, sapte circuite cate doua zile de odihna, iar opt circuite doar o zi de odihna. 22 circuite nu au beneficiat de nici un repaos: 1966, 1969, 1973, 1983, 1984, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, 1991, 1992, 1993,1994, 1995, 1997, 1998, 1999, 2000 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 si 2006 ca o cerinta de ultima ora a ciclismului modern.
La TURUL ROMANIEI au participat pana acum 2.768 concurenti, in medie cate 63 pe editie, au terminat concursul 2.077, si au abandonat 691 (circa 25%).
Cea mai mare participare a fost de 99 de ciclisti in anul 1991 (Editia a 29-a), si 98 de ciclisti in anul 1935 (Editia a 2-a). Cea mai redusa participare a fost de 40 de ciclisti, in anul 1950 (Editia a 5-a).
Din cele 44 de editii, 37 au avut caracter international, participand ciclisti din 23 de tari din Europa, Africa, Asia, dupa cum urmeaza:
-26 participari din Rusia si fostele republici sovietice;
-20 din Bulgaria;
-16 din Turcia;
-13 din Germania
-8 din Franta si Olanda;
-7 din Polonia si Iugoslavia;
-6 din Ungaria
-4 din Albania;
-3 din Italia si Tunisia
-2 din: Suedia, Danemarca, Belgia, Norvegia, Cehoslovacia, Cipru, Austria;
-1 participare pentru: Elvetia, Grecia, Maroc, Siria.
Cele mai multe echipe straine participante la o editie a fost in anul 1936 (Editia a 3-a), in anul 1967 (Editia a 18-a), in anul 1992 (Editia a 30-a),in anul 2002 (Editia39-a) cu cate sase natiuni. Cele mai putine participari straine - cate o natiune - in anul 1934 (Bulgaria), in anul 1954 (Bulgaria), in anul 1966 (Olanda), in anul 1968 (Bulgaria), in anul 1987 (Norvegia), in anul 1988, 1989, 1990, si 1991 (Moldova).
25 de editii ale TURULUI ROMANIEI au fost castigate de ciclisti romani, si numai 19 au revenit alergatorilor oaspeti.
Din 41 de editii care au avut si clasament pe echipe, 30 au revenit ciclistilor din tara noastra si numai 11 oaspetilor. Au castigat: Romania 17 editii, Dinamo Bucuresti 7 editii, C.C.A./Steaua Bucuresti 2 editii, Flamura Rosie, Progresul Bucuresti si Metalul Plopeni o editie.
Din cele 25 de editii castigate de alergatori romani 18 au fost de la Dinamo Bucuresti, 4 de la C.C.A./Steaua Bucuresti, si cate o editie de catre ciclisti de la Flamura Rosie, Progresul Bucuresti si C.S.M. Braila Bilal.
Dupa localitatile de origine ale ciclistilor, 9 editii au revenit ciclistilor ploiesteni, 7 ciclistilor bucuresteni, 5 ciclistilor brasoveni, si cate o editie ciclistilor din Cluj-Napoca, Campulung Muscel, Piatra Neamt si Constanta.
Cele mai multe victorii le-au obtinut pana in prezent Constantin Dumitrescu si Mircea Romascanu - 3 victorii, Ion Cosma si Walter Zigler - 2 victorii.
Cele mai multe etape castigate – 14 de maestru emerit al sportului Marin Niculescu in 6 Tururi, din care 5 victorii intr-o singura editie (1990, si 1991), urmat la numai o victorie - 13 de maestrul emerit al sportului Gabrel Moiceanu in 10 Tururi si la 2 victorii- 12 de maestru sportului Constantin Dumitrescu in 8 participari.
Cea mai lunga participare in TURUL ROMANIEI au durat 20 de ani, si a fost a lui Traian Chicomban din Brasov, care a participat de la Editia a 1-a (1934), pana la Editia a 9-a (1954), de la 19 ani, la 28 de ani.
Cel mai varstnic participant in TURUL ROMANIEI, Gheorghe sandru din Breaza, avea la Editia a 10-a (1955) 42 de ani, terminand concursul pe locul 25 din cei 66 de participanti.
Cel mai tanar participant in TURUL ROMANIEI este Balasz Atila de la Vointa Cluj-Napoca, care in Editia a 23- a (1985) a avut numai 15 ani si trei luni, terminand concursul pe ultimul loc - 58 din cei 75 care au luat startul initial.
Sa trecem acum pe scurt si pe cat posibil in ordine cronologica, numele unor principali atrizani din istoria TURULUI ROMANIEI, alergatori, antrenori si arbitrii, care au fost amintiti in randurile de mai sus:
Alergatori
Zamfir Munteanu, Nicolae Ion Tapu, Vasile Mormocea, Vasile Dinu, Constantin Tudose, Dede Negoescu, Iulian Gociman, Matei Hrenciuc, Dumitru Hapciuc, Tanase Ignat, Vitorio Niciloz, Gheorghe sandru, Nae si Traian Chicomban, Martie Stefanescu, Ion Dolete, Ervant Northadian, Dumitru Pantazescu, Dumitru Constantin, Constantin Dumitrescu, Ion Ionita, Anton Neagoe Mircea Romascanu, Victor Naidin, Dumitru Doncu, Petre Nuta, Nicolae Maxim, Constantin sandru, Dumitru Laritis, Constantin Istrate, Ion Vasile, Ludovic Zanoni, stefan Poreceanu, Gheorghe Vasai, Klein Richard, Ion Vasile Dobrescu, Aurel seleru, Grigore Nicolae, Ioan Ardelean, Vasile Selejan, Ion Selejan, Constantin Ciocan, Alexandru Sofronie, Ion Cernea, Ilie Valentin, Nicolae Gavrila, Alexandru Zaroschi, Ionel Gancea, Corne Nicolae, Ludovic Kovacs, Mihai Orosz, Gheorghe Lautaru, Mihai Aldulea, Gabriel Neagoe, Stelian Anton, Florin Toader, Costel Popa, Marian Fagaras, Cristian Neagoe, Florin Privache. Paul Grigorici, Laurentiu Bogdan, Pavel Lupas, Florin Privache, Danila Dan, Diaconu Dan, Ciocan Alexandru, Munteanu Marian, Pop Gabriel Sorin,Suciu Aurel,Prisecariu George, Frunzeanu Marian, Andoniu Ionut, Petrache Marius, Manu George, Bidilici Cosmin, Dan Anghelache, C arol Novak, Tamas Csicsaky, Marian Frunzeanu, Ionel Rusu.
ANTRENORI
Cpt. Gheorghe Aslan (Piatra Neamt), Ion Nicolae tapu, Constantin Carjan, Constantin Simionescu, Alexandru Somesan, Nicolae Oteleanu, Dumitru Pantazescu, Ervant Nothadian, Marin Niculescu, Nicu Dragomir, antrenori emeriti: Mircea Mihailescu si Nicolae Voicu, Virgil Mormocea, Constantin stefaniti-Braila, Tase Mateescu, Ion Dolete, Ion Ghezarie, Ion Sima, Vasile Ionescu, Popa Cornel si Constantin Ciocan (Ploiesti), Nae Chicomban, Traian Chicomban, Marin stefanescu, Gheorghe Toader, Mircea Badila si Andrei Antal (Brasov), Ion Csire (Oradea), Ion Vladut, Vasile Chisu, Gheorghe Capraru si Alexandru Szilagyi (Cluj-Napoca), Dr. Ion Dorgo, Nicolae David, Valentin Hota, Csongor Berekmery (Targu Mures), Constantin Tutuianu, Constantin Dumitru, Ioan Ardelean, si Constantin Modoran (Constanta), Matei Pelok (Arad), Nicolae Pienescu (Piatra Neamt), Mihai Hrisoveri (Braila), Ferdinand Witman (Timisoara), Ernest Golgoti, Nicolae Andronache (Craiova), Simion Mihai (Braila), Vasile Selejan, Gabriel Moiceanu, Grigore Nicolae, Constantin Baciu, Constantin Ciocan, Ion Stoica, Gera Francisc, Gheorghe Neagoe, Dan Budisteanu, Cornal Popa, Mircea Romascanu, Radu Vasile, Cristi Parlici.
ARBITRI
La primele editii (1934 - 1936) in grupul de conducere pentru organizarea primului Tur, activau urmatorii: Nicolae Oteleanu, Lica Negrescu (Braila), Jeni Dumitrescu - ziarist (inca din 1934 avea rubrica de ciclism si motociclism la Gazeta Sporturilor), Cornel Munteanu, Cristea Nicolau, Aurel Lascu, Nicolae Comarnischi, Dinu Dobrescu, Arh. Emil Pesi, si C. Zamfiropol.
Perioada 1940 - 1947 a adus in ciclismul romanesc urmatoarele nume: Virgil Mormocea, Constantin stefaniti din Braila, Georgeta si Nicu Dragomir, Cornel Popovici, Constantin Jugaru, Nicolae Savu, Vasile Teulea si Alexandru Somesan Bucuresti.
Mai recent, dupa 1948, au urmat: Arh. Gheorghita Nicolau, Constantin Ionescu, Pascal Ionescu, Cristache Teodorescu, Constantin Traian, Ion Tache, Robert stefan, Paul Moga, Gheorghe Braiesteanu, Aurel Ionescu, Grigore Bancan, dr. Ion Dorgo (Targu Mures), Aritru International Octavian Amza, Valentin Ionescu, Manea Dobre, Alexandru Badin, Nicolae Teodorescu, Dan Marin, Traian Boncut, Alexandru Arama, Ionescu stefan, Mihai Barbulescu, Gheorghe Stanciugel, Ion Gavrila, Nicolae Gavrila, Ion Florian, Alexandru Mitef, Ion Vasile Dobrescu, Anghel Marulis, Mircea Mihailescu, Cornel Petrescu, Emil Petrescu, Dan Florian, Ion Nica, Traian Hagiu, Marin Buduroi, Gheorghe Brustureanu, Gheorghe si stefan Solcan, Matei Proglof, Ionel Dumitru, Mircea Enache (Bucuresti), Cornel Vintilescu, stefan Constantinescu, Ion Dolete, Constantin Vagneti, Ion Tanase, L. Negreanu, Aurel Bobeica (Ploiesti), Petrica Mazgareanu, Vasile Tiu, Liviu Suciu, Ionel Gherman (Brasov), Ion Zemianschi si Ion Selejan (Cluj-Napoca), Ion Mitescu, Savu Ion si Ion Moisoiu (Constanta), Traian Ilioara, Dorel Plantus si Ion Prepelita (Piatra Neamt), stefan Siposi, Arpad Gyorfy (Targu Mures), Constantin Tudose, Dumitru Lascu, Valeriu Andoniu, Iulian Cojocaru, Ionut Popescu, Dan Ionita, Doru Ionescu, Cristinel Uncu, Ovidiu Simen precum si in premiera Ileana Floares, Alina Oprea, Ioana Nedelcu, Georgiana Mecu si Alina Anghel.
Este momentul ca in mijlocul entuziasmului ce se va creea si pentru editia cu numarul 45 (2008), sa dovedim frumusetea disputelor, prin forta si puterea de daruire a ciclistilor, prin performante si medii orare ridicate, ca si la noi sportul care a creat in lume personaje legendare ca: Gino Bartali, Fausto Coppi, Louision Bobet, Roger Riviere, Jaques Anquetil, Eddy Merck, Francesco Moser, Greg Lemond, , Laurent Jalabert, Tony Roninger, Riis Bjarne, Marco Pantani si Miguel Indurain, Jan Ullrich si Lance Amstrong iar in tara noastra pe Constantin Tudose, Ion Nicolae tapu, Marin Niculascu, Constantin Dumitrescu, Gabriel Moiceanu, Ion Cosma, Vasile Teodor Mircea Romascanu si Pavel Lupas pot avea un loc sub soare, pentru ca nici un alt sport nu poate concura ciclismul in drepturile sale.
Ciclismul are avantajul de a aduce "in pragul casei" o intrecere pe care altfel o vezi numai la televizor, sau o citesti cu nesat in relatarile gazetarilor.
Frumos, incantator, ciclismul rurier reprezinta astazi pe toate meridianele globului o atractie in lumea sportului, iar TURUL ROMANIEI o odisee captivanta, ceea ce se poate spune si despre Turul cu nr. 45, ce va incepe in curand si pe care toti il asteptam cu emotie si infrigurare, pe care toti il iubim deopotriva.... mai mult...[2]
