Stilouri
De la Publicitate Enciclopedica
Bibliografie
Cine a inventat stiloul?
Edison şi Marconi au devenit inventatori de renume mondial îmbinând creaţiile altora şi adăugând unele elemente noi, necesare pentru ca produsele lor să fie realizate la scară industrială. Dacă inventatorii componentelor necesare legaturii prin unde radio "inventate" de Marconi sunt savanţi ale căror merite sunt recunoscute, majoritatea celor care au avut o contribuţie la naşterea multitudinii de produse puse pe piaţă de Edison au rămăs anonimi.
Se pare că, în afara României, numele lui Petrache Poenaru, cel care a brevetat în Franţa primul toc rezervor, este aproape necunoscut deoarece un american care a adaptat stiloul pentru fabricaţie, cu aprope 60 de ani mai târziu, l-a brevetat în Statele Unite. În secolul al XIX-lea şi chiar mai târziu, astfel de situaţii erau frecvente. Deranjant mi se pare că deşi brevetul lui Poenaru a fost acordat de statul francez, enciclopedia de invenţii a publicaţiei FRANCEZE L’Internaute, îl prezintă ca inventator al stiloului cu rezervor pe Lewis Waterman, un broker de asigurări din New York, care a brevetat în anul 1884 obiectul numit în engleză "fountain pen", înscriind printre predecesorii săi doar un francez care ar fi brevetat un stilou în 1702 şi un fabricant american de încălţăminte, în 1809. Ridicol este că, deşi îi atribuie invenţia lui Waterman, L’internaute confirmă că, folosind un stilou cumpărat care nu funcţiona bine, americanul a avut doar ideea de a găuri peniţa, permiţând cernelii să se scurgă, datorită capilarităţii, mai uşor din rezervor. Tot el a fost omul care a ştiut să obţină avantajele băneşti rezultate din crearea unei mărci de stilouri, răspândite în lume sub numele lui.
Un articol din publicaţia Univers ingineresc prezintă viaţa şi strădaniile valorosului inginer român care a încercat să introducă România secolului al XIX-lea în circuitul mondial al progresului tehnico-ştiinţific şi ne confirmă că Poenaru a obţinut în 1827, la data de 25 mai, Brevetul francez 3208 pentru Condei portăreţ fara sfârşit, alimentându-se el insuşi cu cerneală.
Interesant este că Wikipedia engleză confirmă faptul că guvernul francez i-a acordat lui Poenaru brevetul pentru fountain pen în 1927, considerând că brevetul din 1884 al lui Waterman se referă la stiloul care a fost introdus în producţie industrială. Wikipedia franceză recunoaşte că a existat brevetul lui Poenaru, dar în articolul despre stiloul cu rezervor şi peniţă (scris evident de altcineva) îi atribuie invenţia lui Waterman.... mai mult[1]
- Stiloul care scanează, traduce, citeşte…
Stiloul acesta - IRISPen - în primul rând nu scrie . În rest face cam de toate, adică în funcţie de versiune toate egal trei lucruri: scanează texte (interpretându-le în 128 de limbi, returnându-le deci ca fişier text editabil), le poate şi traduce (existând câteva perechi de limbi), după le poate şi citi (cu un sintetizator). Utilităţile sunt multe. Poate foloseşti frecvent articole din reviste sau cărţi şi ai avea nevoie de scurte paragrafe spre citare: cu un scanner clasic trebuie să aşezi pagina pe sticlă, să scanezi, să foloseşti un program OCR… Cu IRISPen e mai rapid şi mai elegant. Dacă ai articolul în franceză dar tu înţelegi doar engleză, din nou IRISPen e foarte util. Iar pentru cei cu handicapuri vizuale (şi care înţeleg engleza), nici facilitatea de citire nu e de lepădat. ... mai mult[2]