Speologie
De la Publicitate Enciclopedica
Bibliografie
Cuprins |
Speologie
Speologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul peşterilor. [2] Peşterile sunt acele goluri naturale mai lungi de 5m în care poate pătrunde omul. * mai multe despre peşteri...
Un secol de biospeologie
Continentul carstului - zece milioane de kilometri pătraţi de calcare - ascunde 15.000 de specii cavernicole. * citeşte pe larg...
Arhivele stalagmitelor
Am pătruns în galeria scufundată cu acelaşi amestec de nerăbdare şi teamă. Câteva minute am planat lin pe deasupra stâncilor prăbuşite, pe lângă pereţii austeri, acompaniaţi doar de zgomotul bulelor de aer izbindu-se de tavan. * citeşte pe larg...* 1* 2* 3
Frigiderele naturii
Speologii români studiază enigme îngheţate din locurile unde doarme iarna.
În bârlogul ursului de cavernă
Cel mai mare mamifer carnivor terestru, Ursus spelaeus, regele faunei din pleistocen,...
Râurile subterane
Râurile învolburate pot fi destul de înspăimântătoare chiar şi la suprafa]a pământului....[3]
Pestera ursilor
- Peştera a fost descoperită la 17 septembrie 1975, când în urma unei dinamitări în cariera de marmură de la Chişcãu, s-a format o spărtură, prin care a intrat pentru prima dată minerul Curta Traian. Spărtura imediat a fost închisă, iar după explorare o parte a peşterii a fost amenajată şi electrificată. Astfel la data de 14 iulie 1980 peştera a fost deschisă publicului. Are o lungime de 1,5 km, din care 521 m a fost declarat rezervaţie ştiinţifică. Nivelul superior în lungime de 488 m a fost deschis circulaţiei turistice, acolo sunt acele formaţiuni carstice, care sunt deja cunoscute în toată lumea.
Aici sunt 3 galerii: cea a Urşilor, galeria Emil Racoviţă si Galeria Lumânărilor, şi 4 săli: Sala Lumânărilor, Sala Spaghetelor, Sala Emil Racoviţă şi Sala Oaselor. Vizitarea peşterii începe cu galeria urşilor unde au fost găsite resturi scheletice ale ursului de cavernă (Ursus Spelaeus) dispărut de pe suprafaţa pământului de mai bine de 15000 de ani. Pestera urşilor primeşte anual peste 200.000 de vizitatori.
Căi de acces: Pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivatie la km 86 în comuna Sudrigiu, pe DJ-763, 16km (sosea asfaltată) satul Chişcău ... mai mult[4]
- De ce sub pamant, de ce sub apa? Simplu, e placut sa te infunzi sub pamant respirand aerul racoros al unei pesteri si vagul ei iz de mucegai, ascultand linistea pe care n-o intrerupe decat pic-picul regulat al stropilor de apa care se preling de-a lungul unei indepartate stalactite.Pentru ca e placut sa te tarasti prin douazeci si cinci de centimetri de namol inghetat, sa te strecori dezbracat, incremenit de frig, jupuit, printr-un "laminor" ce nu se mai termina, sa escaladezi cu precautie grohotisuri miscatoare, sa atarni pe povarnisul prapastiei agatat de franghie, purtandu-ti in mana propria viata. Pentru ca e placut cand, istovit, murdar, frant, regasesti caldura imbietoare a aerului liber, cu mirosul padurii si ciripitul pasarelelelor. (Robert Stenuit - Lumile tainice in care m-am scufundat) ... mai mult[5]
- Ce ar fi speologia fara legendele tesute in jurul pesterilor?... mai mult[6]
Legenda lui Vulcan si a flacaului Straja
Legenda lui Iovan Iorgovan
Comorile Isvernei (nou!)
- Pentru a putea face faţă unei explorări trebuie să răspundem cu bine unor cerinţe ca:
- existenţa echipamentului individual;
- o bună condiţie fizică;
- stăpânirea tehnicii explorative (înţelegem prin tehnică explorativă totalitatea cunoştinţelor tehnice necesare depăşirii diferitelor obstacole);
- noţiuni de cartare;
- cunoaşterea genezei peşterilor şi avenelor;
- şi nu în ultimul rând, existenţa unei echipe închegate şi dotate cu echipament de explorare, colectiv şi individual, corespunzător.
Unele din aceste probleme vor fi prezentate mai jos, astfel încât aprofundarea lor să asigure un bagaj de cunoştinţe suficient pentru abordarea oricărui gol subteran. Pentru a face eficiente în subteran cunoştinţele tehnice însuşite teoretic, acestea trebuie puse în practică mai întâi la exterior. Abia după o bună stăpânire la exterior, se va trece la lucru în subteran.
Este recomandat a se începe contactul cu peştera gradat, mai întâi cu peşteri cunoscute şi alături de speologi cu experienţă, care au mai parcurs peştera respectivă, abia apoi putându-se trece la explorări mai dificile.
Textul prezentat în continuare se vrea a fi un sprijin pentru începătorii în ale speologiei, şi nu numai, cuprinzând unele dintre cele mai utilizate tehnici în explorările din ţara noastă şi din străinătate.
| 1. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL | 2. ECHIPAMENTUL COLECTIV | 3. AMARAJELE | 4. TEHNICI DE ECHIPARE | 5. PARCURGEREA GOLURILOR SUBTERANE[7] |
- Pesterile nu inseamna numai imagini feerice cu stalacite si stalagmite albe. Ud, plin de noroi, obosit de efortul depus, ceea ce vrei sa auzi de la coechipierul tau este: - Vino! Continua ...[8]
- Masivul Buila-Vanturarita reprezinta cel mai estic areal din Carpatii Meridionali care adaposteste fauna troglobionta. Pentru aceasta si pentru faptul ca numarul speciilor troglobionte este destul de mare, importanta biospeologica este foarte mare.
Dintre pesterile din Masiv, 10 sunt declarate arii protejate prin Legea 5/2000.
 |
|  |
