De la Publicitate Enciclopedica

Sa traiesti singur este normal?

• Normal in contextul acestei intrebari poate insemna acceptat de catre societate. Si raspunsul este nu. Se consider ca a trai singur este o dovada de nereusita – nu se stie foarte clar care este cauza dar daca nu ai reusit sa iti gasesti un suflet pereche inseamna ca este ceva in neregula cu tine. Posibile explicatii pe care le dau cei care au trecut de ceva timp de varsta acestei alegeri:

– cei care traiesc singuri sunt egoisti (se gandesc atat de mult la satisfacerea propriilor dorinte incat nu ar putea lasa nimic de la ei pentru a se putea armoniza cu gusturile sau nevoile unei alte persoane)

– sunt fricosi (o relatie presupune un act de curaj, asumarea unui risc – atunci cand tii la cineva acea persoana are o foarte influenta asupra vietii tale si poate sa iti faca mult rau)

– sunt comozi (deja si-au creat anumite obisnuinte care ii fac sa se simta comfortabil si orice le disturba ritmul cotidian le creaza neplacere)

– sunt prea pretentiosi (in loc sa se bucure de ineditul pe care il reprezinta noile cunostinte si sa incerce sa le inteleaga, sa se apropie mai mult, le vad imediat defectele, punctele slabe)

Cu alte cuvinte perechea ta exista, e posibil chiar sa o fi intalnit, dar cei care sunt singuri sunt persoane atat de dificile incat au ales, indiferent daca au facut-o constient sau nu, sa traiasca singuri. Acest mod de a privi lucrurile isi are originea in credinta ca pentru a avea o relatie trebuie sa depui efort. E posibil sa fie persoane care au avut relatii care au inceput ca mari pasiuni dar pe parcurs si-au dat seama ca aceasta se transforma in altceva – si atunci la ce bun sa mai astepti marea pasiune, mai bine cauti persoane cu care crezi ca poti fi compatibil.

Marea majoritate a celor care traiesc singuri au urmatoarele explicatii: – nu mai au incredere in posibilitatea de a avea o relatie reusita (deja in jurul varstei de 30 de ani poti spune ca ai avut cateva relatii – si cum acum esti singur cel mai probabil s-au terminat prost, indiferent daca a fost alegerea ta sau a celuilalt de a le pune capat)

– nu au intalnit pe nimeni care sa le placa suficient de tare. Poate cu cat inaintezi in varsta incepi sa iti cunosti foarte bine gusturile – nu mai faci lucruri numai asa de dragul lui "hai sa vedem ce o iesi". In acelasi timp insa, daca ar fi sa ne luam dupa opinia lui Exupery iubirea poate aparea in urma grijii pe care o ai pentru un lucru, din investitia de atentie si timp pe care o faci pentru cineva. Deci daca tu nu acorzi nici o sansa este posibil sa nu ti se ofere nici tie una.

Daca a trai singur te scuteste de multe dezamagiri – de cate ori comportamentul celuilalt nu a fost suparator, cate certuri, momente de enervare sau plictiseala nu presupune traiul in comun ? – el are insa si partile negative.

Unul dintre ele este singuratatea – seri petrecute fara a discuta banalitati cu nimeni, nu ai cu cine sa impartasesti momentele de tistete sau bucurie, nu ai pe cine sa te bazezi in cazul in care ai nevoie de ajutorul cuiva, nu mai exista sursa de bucurie a micilor gesturi frumoase pe care le oferi sau care ti se fac. Toate aceste nevoi normale pot fi satisfacute prin relatiile de prietenie sau relatiile de familie. Pana la un punct insa intrucat si persoane care au o viata sociala bogata au momente in care se plang de singuratate si simt lipsa unui "suflet pereche". Un alt punct negativ are legatura cu latura sexuala. Oricat de salbatica si incitanta este o legatura sexuala de o singura noapte parerea generala este ca ea nu se poate compara cu placerea pe care o simti alaturi de o persoana pe care o iubesti. Si cel mai adesea deprimanta este viziunea asupra viitorului – daca exista cu adevarat o perioada potrivita pentru a intemeia o familie, pentru a avea copii, oare cu trecerea timpului nu inseamna ca scad sansele de a avea aceste lucruri si vei sfarsi prin a petrece singura toata viata?

Pana la urma a trai singur este o stare normala care poate dura toata viata, asa cum este perceput traiul in cadrul unui cuplu, sau este doar o perioada tranzitorie pana gasesti acea persoana cu care sa fii compatibila? Oare este normal sa traiesti singur? ^[1]