Rulment
De la Publicitate Enciclopedica
Cuprins |
Istoria Rulmentilor
Istoria rulmenţilor de roată începe din secolul al 19-lea când extinderea tot mai mare a numărului de biciclete a dus la căutarea rulmenţilor pentru butucii roţilor. În acest scop au apărut ca fiind cei mai buni rulmenţii cu bile şi pentru aceştia s-a început fabricarea industrială.
FAG, actualmente marcă a grupului internaţional Schaeffler a apărut în 1883 la Schweinfurt, în Germania. Fondatorul FAG a fost Friedrich Fischer care a înventat prima maşină pentru rectificarea bilelor şi astfel a pus piatra de temelie în industria lagărelor cu rulmenti.
În cadrul firmei FAG se efectuează toate testele de lubrifiere pentru tot grupul Schaeffler Group, din care fac parte INA, FAG şi Luk.
Tipuri de lagăre, definiţie
Lagărele sunt organe de maşini având funcţia de susţinere şi ghidare a arborilor şi a osiilor cu mişcare rotativă sub acţiunea sarcinilor care acţionează supra lor.
După direcţia sarcinii principale faţă de axa de rotaţie, lagărele se grupează în:
- lagăre radiale cu direcţia sarcinii principale perpendiculară pe axa de rotaţie;
- lagăre axiale şi crapodine având direcţia sarcinii principale paralela cu axa de rotaţie;
- lagăre radial-axiale a căror sarcină are componente după cele două direcţii menţonate.
După caracterul frecării produse în funcţionare, lagărele se grupează în:
- lagăre cu alunecare - între suprafaţa exterioară a fusului şi suprafaţa interioară a lagărului;
- lagăre cu rostogolire - între elementele rulmenţilor;
- lagăre combinate.
Caracteristici
Lagărul de rostogolire se obţine prin înlocuirea cuzinetului din lagărul cu alunecare printr-un rulment. De aceea lagărele se numesc şi lagăre cu rulmenţi. Celelalte elemente componente ale lagărelor cu rostogolire diferă foarte puţin de elementele lagărelor cu alunecare. Ca urmare, studiul lagărelor cu rostogolire se reduce la studiul rulmenţilor.
Datorită înlocuirii frecării de alunecare prin frecare de rostogolire , randamentul lagărelor cu rostogolire este superior lagărelor cu alunecare având valorile cuprinse între 0,98 până la 0,995.
Părţi Componente
Elemente constructive caracteristice lagărelor cu rostogolire sunt:
- inelul interior şi cel exterior- inelele rulmenţilor pot prezenta una sau două căi de rulare, pe care se rostogolesc corpurile de rulare, acestea sunt supuse la solicitarea de frecarea prin rostogolire;
- corpurile de rostogolire- sub formă de bile sau role;
-colivia- serveşte la menţinerea unei distanţe constante între corpurile de rostogolire şi se execută din oţeluiri carbon obişnuite, bronzuri, duraluminiu, materiale plastice etc.;
- diferite elemente pentru asamblare şi etanşare.
În figura 11.13 este reprezentat un lagăr cu rostogolire cu bile pe care se pot urmări principalele elemente componente.
Dimensiunile de bază ale rulmentului sunt:
- "d" - reprezintă diametrul nominal corespunzător diamentrului nominal al fusului;
- "D" - reprezintă diametrul exterior al inelului exterior corespunzător diametrului interior al corpului lagărului; - "B" - reprezintă lăţimea rulmentului.
Lagărele cu rulmenţi reprezintă următoarele avantaje principale faţă de lagărele cu alunecare:
- pierderi mai mici de putere prin frecare;
- turaţii mari de 20000 - 30000rotaţii/minut;
- consum redus de lubrefiant în perioade de întreţinere;
- eficienţă economică superioară, datorită avantajelor standardizării şi posibilităţile centralizării execuţiei lor prin întreprinderi specializate cu procese de producţie automatizate.
Lagărele cu rostogolire au dimensiunea radială mai mare decât lagărele cu alunecare, de aceea necesită o precizie mai mare de execuţie şi montaj, acestea sunt mai rigide şi mai puţin rezistente la şocuri. În figura 11.13 este prezentat un lagăr cu rulment cu bile pe care se pot urmări principalele elemente componente de mai sus.
Materiale
Corpurile de rostogolire şi elementele căii de rulare, adică inelul interior şi inelul exterior, se execută din oţeluri speciale pentru rulmenţi, cunoscute sub denumirea de RUL 1, RUL 2 (STAS 1456/1-80).
Colivia rulmentului se execută din oţeluri obişnuite, bronzuri, duraluminiu sau materiale plastice.
Rulmenţii standardizaţi
Pentru tipurile de rulmenţi utilizate în mod curent în practică a apărut ca o necesitate economică, pentru simplificarea utilizării şi aprovizionării, stabilirea unui număr limitat de execuţii tipo-dimensionale. S-a ajuns astfel la standardizarea construcţiilor şi dimensiunilor tipurilor uzuale de rulmenţi, reglementare făcută prin norme ISO, adoptate şi la noi prin STAS.
