De la Publicitate Enciclopedica

Portul Constanta

Istoric

Istoria portului Constanta este strans legata de cea a orasului Constanta. Desi prima atestare documentara a Constantei este tarzie (sec.II d. Hr.) - anticul Tomis se descopera, prin marturii arheologice, inca din sec. VI i. d. Hr.

Orasul-port a fost organizat initial ca un emporion - centru de schimb intre comerciantii greci si populatiile bastinase. Tomisul va adopta cu timpul, toate caracteristicile evolutive ale unui polis grecesc. Influenta greaca se mentine pana in secolul I i.d.Hr. cand teritoriul situat intre Dunare si Marea Neagra intra sub stapanire romana. Primii ani ai guvernarii romane au fost consemnati de poetul Ovidius, exilat la Tomis "inter getesque", din motive ramase inca necunoscute. Portul cunoaste o viata economica prospera in secolele urmatoare iar orasul preia numele imparatului Constantin. Schimburile comerciale se desfasoara cu precadere in "Edificiul roman cu mozaic", admirabila constructie situata intre faleza orasului si instalatiile portuare.

In perioada bizantina, evolutia portului Tomis va fi marcata de numeroasele invazii ale popoarelor migratoare. Comertul este in scadere, negustorii cauta alte piete dar portul nu este dat uitarii, el fiind inregistrat, in continuare, in portulanele si hartile ragusane, venetiene sau genoveze. De altfel portul si alte constructii aferente vor pastra multa vreme denumirea de "genovez", in amintirea negustorilor si navigatorilor proveniti din acest oras italian.

Dupa o scurta perioada de stapanire romaneasca, "pana la Marea cea Mare", teritoriul dobrogean este ocupat de armatele Imperiului Osman. Cronicarii turci, calatorii europeni sau din Imperiu vor mentiona activitatea portului Kustendge (denumirea turceasca a orasului) care, desi modesta, va contribui la cresterea comertului zonal.

In 1857 autoritatile turce concesioneaza construirea portului Constanta si a caii ferate Cernavoda-Constanta companiei engleze "Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd." Portul Constanta beneficiaza, pentru prima data, de amenajari si dotatari relativ moderne.

Dupa Razboiul de Independenta, in anul 1878, Dobrogea revine Romaniei si, odata cu aceasta, apar primele preocupari pentru construirea unui port care urma sa fructifice pozitia strategica a Constantei si avantul economic inregistrat de tanarul stat. In opinia Regelui Carol I, portul Constanta "va deveni unul din cele mai insemnate ale Orientului si un izvor de bogatie pentru tara intreaga". Nu fara greutate, Regele a convins politicienii de valoarea inestimabila a proiectului. In aceste conditii, statul roman a rascumparat instalatiile portuare de la compania engleza, a contactat specialisti straini pentru intocmirea unor proiecte de largire a portului si a investit in construirea monumentalului pod de la Cernavoda.

La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficiala a lucrarilor de constructie si modernizare a portului Constanta. In piatra de temelie a fost depus, de catre Regele Carol I, documentul care consfintea "intemeierea unui port la tarmurile vechiului Pont Euxin, unde din veacurile cele mai indepartate comertul a gasit un loc de adapost, unde atatea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominatie a stramosilor nostri romani si unde s-a sfarsit poetul Ovidiu." Lucrarile de constructie au inceput dupa proiectul inginerului I.B. Cantacuzino si au fost continuate cu modificarile propuse de alti doi ingineri romani de exceptie: Gheorghe Duca si Anghel Saligny. In anul 1899, conducerea lucrarilor portuare a fost preluata de Saligny, constructorul podului de la Cernavoda. Pana in 1909, cand a fost inaugurat oficial portul Constanta, s-au efectuat lucrari de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud si cheurile, au fost construite 6 bazine, rezervoarele de petrol si, nu in ultimul rand, silozurile. Pornind de la aceasta dotari, portul Constanta a operat in 1911 peste 1,4 milioane tone marfuri.

In perioada interbelica se adauga platformei portuare noi elemente de infastructura precum uscatoria de porumb, cladirea administratiei portuare, bursa, docul plutitor s.a iar traficul atinge 6,2 milioane tone in 1937, cifra care situa Constanta intre primele porturi europene. In actul comemorativ din 1909 se exprima "nadejdea ca Dumnezeu va harazi Romaniei liniste si imbelsugare, ca sa putem ispravi cat mai curand portul intreg, menit sa slujeasca la propasirea economica a scumpei noastre patrii." Din nefericire, Constanta si tara intreaga aveau sa sufere distrugerile provocate de doua razboaie mondiale, de ocupatia sovietica si de regimul dictatorial comunist.

Incepand cu 1967 s-au demarat lucrarile de extindere a portului catre sud. Un rol important pentru dezvoltarea portului l-a avut construirea Canalului Dunare - Marea Neagra, care a fost inaugurat in anul 1984. Pe parcursul a doua decenii, portul Constanta a atins dimensiuni impresionante insumand o suprafata de peste 3900 ha. Varful de trafic a fost inregistrat in anul 1988 cand au fost operate 62,3 milioane tone marfuri.

In prezent, portul Constanta are o capacitate de operare de peste 100 milioane tone si pune la dispozitia utilizatorilor portuari toate serviciile caracteristice unui port de generatia a treia. Cele mai noi obiective intrate in patrimoniul portului sunt terminalul de containere (2004) si terminalul de pasageri (2005).^[1]

Acces

Delimitari:

Portul Constanta este delimitat de digurile de Nord si de Sud.

Geamanduri, senalul navigabil si canale: Schema de separare a traficului pentru sosirea si plecarea din port este urmatoarea:

1. Zona de separare are urmatoarele delimitari:

44°04.75'N 028°43.77'E

44°04.44'N 028°43.22'E

43°59.40'N 028°48.60'E

43°59.70'N 028°49.17'E

2. Culoarul de intrare in port are directia generala NV, drumul exact este 322°

44°00.19'N 028°50.04'E

44°05.24'N 028°44.65'E.

3. Culoarul de parasire a portului are directia generala SE, drumul exact este 142°

44°03.96'N 028°42.35'E

43°58.90'N 028°47.74'E.

Respectarea Conventiei ColReg 1972 este obligatorie. Lungimea culoarului de acces este de 6,4 nm, adancimea de 21 m. Latimea culoarului este de 0,8 nm. Zona de separare are o latime de 0,5 nm.

Pilotaj:

Obligatoriu pentru toate navele, cu exceptia navelor militare, navelor pentru servicii publice cum ar fi intretinerea, controlul si supravegherea navigatiei, navelor de salvare, navelor scoala, navelor sanitare si de agrement. Pilotajul este obligatoriu la intrarea, parasirea portului si manevrele in interiorul portului, timp de 24 de ore/zi. Comandantul navei trebuie sa instiinteze pilotii cu cel putin 12 de ore inainte de sosirea in rada. Comandantul trebuie sa contacteze Serviciul Dirijare Trafic la intrarea in zona de jurisdictie (un cerc cu raza de 12 Mm cu centrul in punctul 44°10'20N 028°39'60E), anuntand in canalul VHF 67. Contactarea serviciului de pilotaj trebuie realizata prin chemarea pe canalul VHF 14. Limba folosita este engleza. Zona obligatorie de imbarcare/debarcare a pilotului este urmatoarea: Timp favorabil (vant pana la gradul 4), in raionul cu raza 0,5 Mm de 44°05'06N 028°43'06E.Timp nefavorabil (vant peste gradul 4), aproape de pozitia 44°06'24N 028°42'30E.

Salinitatea: Media 1014

Vremea:

Vanturi predominante: Incepand cu luna octombrie si pe tot parcursul iernii, vanturi puternice din sector nordic ce pot avea intensificari pana la gradul 9 si 10 (20 pana la 30 noduri) pe scala Beaufort. Pe timpul verii, vanturi cu caracter variabil, uneori precipitatii sub forma de ploaie.

Mijloace principale de semnalizare maritima:

Porturile maritime romanesti sunt dotate cu mijloace moderne de semnalizare maritima: geamanduri luminoase si reflectoare radar.