Plecare
De la Publicitate Enciclopedica
Bibliografie
Plecare
Mersul trenurilor
Plecari din Bucuresti Nord Gr.A
Sfat util la „Marea Plecare”
- Spiritul cand pleaca din corp in mod automat ia cu el toate informatiile pe care le are asimilate omul in subconstientul sau. Astfel, nici o fiinta umana nu uita dupa ce moare persoanele si locurile care i-au placut, le-a iubit sau le-a urat, nu uita dorintele neamplinite , nu uita pe cei care i-au pricinuit bucurii sau necazuri, nu uita ideile religioase asimilate, nu uita aptitudinile ocupationale care se realizeaza prin intermediul subconstientului, ca de exemplu condusul masinii, mersul , tinuta verticala, lucrul la computer, cantatul, melodiile care v-au placut, pictatul , miscarile de dans, privitul la televizor, etc. De asemenea isi pastraza „naravul”, pasiunile si viciile.
Nu puteti face mare lucru in momentul plecarii pentru a nu lua cu voi aceste informatii. Asha ati fost programati si dvs, de bunul Dumnezeu.
DAR, atentie, spiritul nu ia cu el la plecare in mod automat nimic (sau aproape nimic) din ceea ce este inmagazinat in memoria constienta a omului.. Deci informatiile stiintifice, cele legate de viata sociala, de legi si de conventii sociale, de modul de functionare a lucrurilor si a societatii, ca si informatiile legate de arte, literatura, poezie, muzica nu sunt luate cu dvs cand plecati din corp.
Tinand cont ca Entitatile vad doar Lumina IE, (bioenergie, energie de forma, aura, etc ) si nu percep deloc lumina solara, ca nu simt cald si frig, ca nu simt deloc mirosuri sau gusturi, ca nu au greutate si ca nu percep continuitatea si stabilitatea curgerii timpului, cand veti ajunge entitate veti fi complet debusolati, nu va veti putea orienta si nici nu veti intelege cam nimic din realitatea care va inconjoara. Nu veti putea actiona coerent deoarece pur si simplu nu veti putea deslusi lucrurile si cauzele actiunii sau inactiunii oamenilor. ( Florian nu putea nici sa-si dea seama care e nivelul solului in oras!!).... mai mult...[1]
Plecare
de Alexandru Macedonski
Întindeţi pânzele, băieţi,...
Un vânt subţire se ridică,
Albastra mare se despică,
Pe cer alunecă nori creţi...
Întindeţi pânzele, băieţi,
Un vânt subţire se ridică.
Urcaţi în vârfuri de catarg
Şi puneţi steagul de plecare
Durerea mea dacă e mare,
Pământu-acesta este larg...
Urcaţi în vârfuri de catarg
Şi puneţi steagul de plecare.
De unde sunt şi cine sunt
Voiesc să uit pe vecinicie...
Ah! de-ar sufla o vijelie
În valuri s-aflu un mormânt...
De unde sunt şi cine sunt
Voiesc să uit pe vecinicie.[2]
