De la Publicitate Enciclopedica

Padure

10 MOTIVE PENTRU A PROTEJA PADUREA

1. Padurea furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din atmosfera, prin aprovizionarea acesteia de catre arbori şi arbuşti (vegetaţie).

2. Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera), contribuind la reducerea poluarii şi având o influenţa benefica asupra mediului.

3. Fixeaza solul, impiedicând alunecarile de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt.

4. Filtreaza apa provenita din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi frunze moarte, asigurând o apa limpede şi curata.

5. Reduce mult din marimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantitaţi de apa în coronament şi litiera şi cedarea acesteia treptat.

6. Reprezinta un sistem ecologic complex care adaposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia, datorita adaptarii la condiţiile specifice de aici.

7. Este o sursa înca puţin exploatata de medicamente şi remedii naturale.

8. Are un mare impact estetic, peisajele în care apar paduri fiind de preferat terenurilor ocupate de culturi agricole sau alte amenajari antropice.

9. Este un loc apreciat de recreere si cu efecte terapeutice recunoscute.

10. Are o mare importanţa educativ - ştiinţifica, atât pentru noi cât şi pentru generaţiile urmatoare.... mai mult...^[2]

Asociaţia Proprietarilor de Păduri din Romania

a fost creată în ideea de a reuni toţi proprietarii de terenuri forestiere (persoane fizice şi juridice) pentru ca aceştia să se cunoască intre ei, să se întălnească şi impreună să lupte pentru recăpatarea tuturor drepturilor ce le au şi pe care anumiţi funcţionari ai statului întărzie să le acorde din diverse motive.

1. A.P.P.R a luat fiinţă prin sentinţă judecatorească a Tribunalului Judetean Brasov , in luna septembrie a anului 1998, fiind persoana juridică română, neguvernamentala, apartinica, nonprofit, ce functioneaza in baza Legii nr. 26/2000.
2. Deasemenea A.P.P.R doreşte ca poprietarii de păduri private să respecte regimul silvic şi să se alineze normelor de protecţie a mediului cerute şi de Uniunea Europeană.
3. Prin reînfiinţarea A.P.P.R se urmează o tradiţie mai veche, inainte de al 2-lea Război mondial existănd în România o asociaţie identică cu aceeaşi denumire ce reunea proprietari de paduri - persoane fizice si juridice-.
4. A.P.P.R este membră aderantă la Organizatia Europeană a Proprietarilor de Terenuri (forestiere si agricole) -E.L.O (European Landowners Organization) până la aderarea României la U.E când va avea calitatea de membru plin.
5. Deasemenea prin intermediul E.L.O , A.P.P.R este în legatură cu toate Organizaţile şi Asociaţile naţionale ale statelor membre U.E si a celor in curs de aderare.
6. A.P.P.R este protejată de OSIM ca asociaţie natională reprezentativă pt."Sprijinirea proprietarilor particulari de păduri din România în procesul de retrocedare/restituire; reprezentarea intereselor lor în relaţia cu Guvernul României; sprijinirea proprietarilor de păduri în dezvoltarea activităţilor lor economice" având funcţia de "umbrelă" pentru asociaţile si organizaţile zonale(judeţene) de proprietari de păduri şi proprietari individuali de pădure (persoane juridice si fizice) dupa modelul din ţările membre U.E. ... mai mult...^[3]

SITUATIA PADURILOR IN ROMANIA

• Romania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de padure, adica 35-45% din teritoriu, suprafata care s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si mai mult, defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul excesiv; situatia produce mari neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte reduse.
  De asemenea, un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul galopant al uscarii padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85%, SO2 prvenind din arderea combustibililor cu un continut ridicat de sulf ; energetica in Romania este profilata pe valorificarea carbunilor inferiori (41.9% la nivelul anului 1991), a pacurii si gazelor naturale (30.6% in 1991), in timp ce energetica din tarile Europei Occidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de 20.2%, si deci, emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.
  
  EVOLUTIA PADURILOR ROMANESTI
  Secolul I: - Teritoriul Romaniei de astazi era acoperit de paduri in proportie de 80%, insemnand aprox. 18 mil ha.
  Secolele II III : - Romanii fac defrisari masive in regiunea Olteniei pentru fortificatii si drumuri pavate cu lemn de stejar.
  Sec. X XVIII(cca 4-6 mil ha) : - Defrisari in campii, pentru cresterea suprafetei agricole. Circa 40% din suprafata Romaniei ramane acoperita de paduri.
  1829 1859 (cca 1 mil ha) : - Dupa pacea de la Adrianopole, principatele au dreptul la comert exterior. Se fac defrisari pentru a cultiva grau pentru export.
  1864 1914 (cca 1mil 300 ha) : - Dupa reforma agrara a lui Cuza, se impropietaresc taranii si cu terenuri impadurite, o parte fiind defrisate pentru agricultura.
  1918 1935 (cca 1 mil 500 ha) : - Regele promite pamant soldatilor si dupa razboi se tine de cuvant. Se defriseaza masiv in urma legii de reforma agrara din 1920.
  1948 1989 (cca 550.000 ha) : - Se defriseaza paduri si pasuni impadurite pentru alimentarea marilor combinate de prelucrare a lemnului si a exporturilor.
  1990 2005 (peste 200.000 ha) : - Creste mult ponderea taierilor ilegale si scade controlul statului, mai ales in cazul padurilor retrocedate... mai mult...^[4]