De la Publicitate Enciclopedica

Noaptea

• Noaptea este perioada de timp care se scurge între răsăritul şi apusul soarelui. Durata nopţii depinde de mulţi factori, precum anotimpul, latitudinea, longitudea şi fusul orar. În sens strict astronomic, noaptea este timpul întunecimii complete, aşadar scurgându-se între sfârşitul crepusculului astronomic (aproape 1⅛ h după apus) şi începutul aurorei.

Majoritatea animalelor dorm noaptea. Totuşi, există specii de animale nocturne, precum bufniţe, lilieci sau molii, acestea nefiind active pe timpul zilei. Majoritatea statelor lumii au legi care controlează nivelul de zgomot şi activităţile care pot fi făcute noaptea, aşa-numită „linişte de noapte”.... mai mult...^[1]

Noaptea Sf. Andrei

• Romanii isi sarbatoresc patroul spiritual, pe Sfantul Andrei, la 30 noiembrie. Noaptea din ajunul Sf.Andrei este destinata unor obiceiuri care sa asigure protectie oamenilor, animalelor si gospodariilor, pe care taranii romani le-au pus sub obladuirea acestui sfant.

Ajunul Sf.Andrei este considerat unul dintre acele momente in care bariera dintre vazut si nevazut se ridica. "Andreiu' cap de iarna" cum ii spun bucovinenii, permite interferenta planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenta oamenilor putand fi intoarse de la matca lor fireasca. Se crede ca in aceasta noapte "umbla strigoii" sa fure "mana vacilor", "mintile oamenilor" si "rodul livezilor".

Impotriva acestor primejdii, taranul roman foloseste usturoiul. In egala masura, casa, grajdul, cotetele, usile si ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit sa alunge patrunderea duhurilor rele la oameni si animale. In aceasta noapte se desfasoara cea mai importanta actiune: "pazitul usturoiului". Fete si flacai, vegheaza si petrec, tocmai pentru a inzestra usturoiul cu calitatile necesare indepartarii primejdiilor.

De asemenea usturoiul va servi drept remediu terapeutic, va aduce petitori - purtat la brau.Tot in aceasta noapte, pentru a testa rodnicia livezilor si campurilor se aduc crengute de visin in casa (care vor inflori pana la Craciun) sau se seamana boabe de grau in mici recipiente.

Fetele incearca semnele propriului destin: cauta chipul viitorului sot in forma pe care o ia plumbul sau cositorul topit si apoi brusc solidificat prin turnarea in apa; stau peste noapte in fata unei oglinzi, marginite de doua lumanari, pana ce zaresc chipul viitorului barbat; pun busuioc sub perna si apoi se culca, sperand sa-si viseze sotul. ... mai mult...^[2]