De la Publicitate Enciclopedica

Meloterapia

Înainte de anul 1900, inginerul şi muzicianul Gogu Constantinescu elaborase pe baze matematice o teorie a acordurilor muzicale. Astăzi, această teorie e utilizată în proiectarea şi construcţia sintetizatoarelor de sunet şi instrumentelor muzicale electronice. Ulterior, inginerul român îşi extinde cercetările şi asupra altor vibraţii. De aici şi până la SONICITATE nu a mai fost decât un pas. S-a stabilit în Anglia în 1910. Îi plăcea să numească noua ştiinţă „o fiică a armoniei muzicale”. În modestia sa, afirma că sonicitatea înglobează „doar o mică parte din materialul vast de cunoştinţe profunde, de artă, de clarviziune, de spirit de pionier, de facultate de invenţie, de hotărâre, de inspiraţie, experienţă şi mai presus de orice, de credinţă în victoria finală”. Spunea că „înrudirea este cam neaşteptată, deoarece ar părea că muzica n-are ce căuta în chestiuni de maşini, locomotive, automobile şi alte aplicaţii ale ştiinţei sonice. Sunt, dealtfel, mulţi care obişnuiesc a separa arta de ştiinţă şi sunt şi mai mulţi cei care pretind că, pentru a fi om de ştiinţă, trebuie neapărat să stai închis într-un laborator cu sticle sau maşini, iar dacă vrei să studiezi o problemă de fizică-matematică, nu e absolut necesar să te ocupi de Haydn, Beethoven sau Mozart”.

În presa occidentală a vremii, inginerul Gogu Constantinescu apărea în rândul deschizătorilor de drumuri ai secolului XX alături de Edison, Marconi, Einstein, Kelvin. Era un pacifist, deşi, datorită războiului, Amiralitatea Britanică îi construise un laborator propriu numit „Uzinele Sonice” unde se executau şi comenzi militare ale americanilor şi englezilor. După cum declară contemporani ai primului razboi mondial, acestor invenţii şi aplicaţii ale sonicităţii i se datorează superioritatea aviaţiei aliate asupra celei germane. Cercetările în sonicitate au putut fi publice de-abia după 1918, datorită caracterului secret.

Am ţinut şi eu în mână pe când eram student şi am răsfoit un manuscris „SONICITATEA”. M-au trecut fiori, ştiind că ecuaţiile de acolo au ridicat nivelul de trai al planetei de câteva ori în ultimul secol. Există 120 invenţii ale inginerului Gogu Constantinescu legate de sonicitate. Sonicităţii i se întrevăzuse inclusiv capacitatea de a acţiona favorabil asupra organismului, de a pătrunde în lumea invizibilului şi de a transporta la mare distanţă sunete şi imagini în domeniul medical: ECOGRAFIA MODERNǍ.

Cântecul (meloterapia, muzicoterapia) activează în om centrii energetici care, la rândul lor, acţionează asupra organelor importante legate în mod vital de ei. Este vorba aici atât de muzica clasică, cât şi de cea ambientală. Temperamentelor fierbinţi (sangvinicilor si colericilor) li se potrivesc piesele muzicale în tonalitate minoră, iar temperamentelor reci (melancolicilor si flegmaticilor) – cele în tonalitate majoră.

Dacă este să ne amintim şi de istorie, atunci Pitagora a tratat multe boli ale sufletului şi corpului cu ajutorul cântecelor. Dimineaţa, în Universitatea sa cursurile începeau cu un cântec (pentru activizarea minţii şi curăţarea ei după somn), iar seara se încheiau tot cu un cântec (pentru calmare si relaxare înainte de somn).

Meloterapia nu are doar o influenţă emoţională asupra omului, ci şi un efect de rezonanţă a notelor cu diferite organe şi cu diferite zodii. Acum se poate constata mai mult decât oricând, de ce un anumit concert a fost simţit şi compus în Mi Minor şi altul în Sol Minor. Tubul intestinal are frecventa de rezonanţă a notei Fa, a cărei frecvenţă superioară contribuie la eliminarea din organism a substanţelor toxice. Nota Do ajută la tratarea psoriazisului, iar combinaţia de note Si, Sol şi Do uşurează tratarea afecţiunilor oncologice.

Potrivit observaţiilor cercetătorilor şi medicilor, vibraţiile sunetelor muzicale trezesc mecanismele vegetative ale activităţii nervoase superioare, provoacă răspunsuri vibrante în subconştientul persoanei bolnave. Au loc reacţii care contribuie la o însănătoşire mai rapidă a pacienţilor.... mai mult...^[1]