Lhc

De la Publicitate Enciclopedica

• LHC este cel mai puternic acceelerator de particule din lume, producând fascicule de şapte ori mai energetice decât următorul cel mai puternic accelerator din lume (n.t. acceleratorul Tevatron de la laboratorul american Fermilab). De asemenea, LHC va produce de 30 de ori mai intens atunci când va atinge funcţionarea optimală, probabil prin 2010. LHC-ul este găzduit în un tunel lung de 27 de kilometri (n.t. aflat la 100 de metri adâncime sub oraşul Geneva, la graniţa între Elveţia şi Franţa). În plus, LHC-ul foloseşte tehnologii care nu ar fi fost posibile acum 30 de ani (n.t. Acum 25 de ani a început construcţia acestui tunel pentru un accelerator care accelera şi ciocnea electroni şi pozitroni, denumit LEP). Astfel, în un anume fel, LHC-ul este propriul său prototip.
  A porni un accelerator nu e la fel de simplu ca a aprinde lumina într-o cameră. Testele de validare cupriind mai multe etape. Întâi, fiecare din cele opt sectoare ale acceleratorului sunt răcite. Apoi, 1600 de magneţi superconductori sunt testaţi electric şi, rând pe rând, curent la valoarea nominală este făcut să treacă prin fiecare dintre ei. Urmează pornirea simultană a circuitelor electrice din fiecare sector în parte, iar apoi simultană a celor opt sectoare. Astfel, toţi aceşti magneţi vor lucra ca un singur aparat.
  Procedeul descris mai sus se apropia de finalizare la sfârşitul lunii iulie, căci toate cele opt sectoare operau la temperatura de 1.9 grade Kelvin (deasupra temperaturii de zero absolut, adică la -271 grade Celsius). Următoarea etapă o reprezintă sincronizarea LHC-ului cu acceleratorul Super Proton Synchrotron (SPS), adică ultima piesă din lanţul de accelerare (n.t. există mai multe acceleratoare, fiecare preluând protonii la o energie şi accelerându-i până la energie mai mare, apoi predându-i următorului accelerator, care îî accelerează mai departe. Ultimul din această serie este LHC-ul. Tot un astfel de lanţ de accelerare serveşte şi acceleratorul Tevatron de la Fermilab). Coordonarea celor două acceleratoare trebuie să aibă o precizie de mai puţin de o nano-secundă. Un prim test al acestei sincronizări este plănuit pe 9 august 2008 pentru fascicolul de protoni care circulă în sensul acelor de ceasornic. În săptâmânilor următoare va avea loc testul pentru fascicolul de protoni care circulă în celălalt sens de rotaţie. Testele vor continua şi în septembrie, pentru a ne asigura că întreaga maşină (întregul lanţ de accelerare) este gata pentru a accelera şi ciocni fascicule de protoni la energia de 5 TeV pe proton. Aceasta este ţinta de energie pentru 2008. (n.t. spre comparaţie, acceleratorul Tevatron de la Fermilab, care este în prezent cel mai energetic accelerator din lume, are protoni la energia de 1 TeV, iar când LHC-ul va atinge energia nominală în 2009, va avea 7 TeV pe proton). Dacă toate testele sunt cu succes, pe 10 septembrie LHC-ul va primi fascicule de protoni la energia de 0.45 TeV.
  Odată ce se va confirma că cele două fascicule la 0.45 TeV for circula stabil în sensuri diferite, ele vor fi puse să se ciocnească. Apoi fasciculele vor fi accelerate până la 5 TeV, ducând frontiera fizicii particulelor şi mai departe (n.t. În prezent, coliziunile cele mai puternice sunt cele de protoni şi antiprotoni ale acceleratorului Tevatron, fiecare având 1 TeV pe proton sau antiproton).
  "Terminăm acest maraton cu un sprint", spune Lynn Evans. "A fost un efort susţinut şi cu toţii suntem nerăbdători să lansăm programul de cercetare de la LHC".
  CERN va lansa în mod regulat ştiri despre acest progres, până când vom ajunge la coliziuni de particule. Jurnaliştii care doresc să fie prezenţi la CERN pentru primele coliziuni pe 10 septembrie trebuie să fie acreditaţi cu biroul de presă al CERN. Datorită capacităţii limitate, prioritate se va jurnaliştilor de ştiri. Evenimentul va fi transmis şi pe internet la - http://webcast.cern.ch şi va fi distribuit şi prin reţeaua de televiziune Eurovision.
  Un centru media va fi instalat şi la sediul principal de la CERN, iar acces la centrele de control ale acceleratorului şi experimentelor sunt limitate şi vor fi alocate primilor veniţi. Acestea includ posibilitatea de a filmla din Centrul de Control al CERN, de unde LHC-ul va fi operat. Numai televiziunile vor putea avea acces in Centrul de Control al CERN. Nu va fi posibil accesul în tunelul acceleratorului.
  Pentru mai multe informatii şi procedurile de acreditare, vă rugăm vizionaţi: - http://www.cern.ch/lhc-first-beam

CERN, sau Laboratorul European de Fizica Particulelor, denumit în franceză Centre Europeen de Recherche Nucleaire şi în engleză European Organization for Nuclear Research, este cel mai mare laborator din lume în domeniul fizicii particulelor. Locaţia sa este la Geneva. În prezent, statele membre (în albastru ţările fondatoare, iar în verde ţăriile care au aderat la CERN mai târziu) sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Ceha, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia şi Ungaria. (n.t. România este ultima ţară din fostul lagăr socialist care nu este încă membră CERN, până şi Bulgaria este membră încă din 1999!). India, Israel, Japonia, Federaţia Rusă, Statele Unite ale Americii, Turcia, Comisia Europeană şi UNESCO au statut de Observator.

Declaraţia de presă a CERN din 7 august 2008 poate fi citită în original aici. Ea a fost tradusă de Adrian Buzatu pentru www.StiintaAzi.ro şi www.FizicaParticulelor.ro .<... mai mult...^[1]

LHC, CEL MAI MARE ACCELERATOR DE PARTICULE DIN LUME, VA PROVOCA BIG BANG-UL (SFARSITUL LUMII)? Cercetatorii CERN au realizat in apropiere de Geneva mecanismul LHC, cel mai mare accelerator de particule din lume.

LHC va multiplica de patru ori energia cu ajutorul careia se poate studia interactiunea dintre particule.

Potrivit stadiului actual al cunostintelor existente, acest lucru ar trebui sa fie suficient pentru a descoperi particulele (bosonii) Higgs, a caror absenta bulverseaza fizica teoretica, care au generat masa pentru toate particulele.

LHC are ca obiectiv sa recreeze conditiile existente în momentul crearii Universului, în urma cu 13,7 miliarde de ani, în scopul de a perfecta si revolutiona viziunea noastra asupra lumii.

LHC a fost construit la 100 de metri în subteran în apropiere de Geneva. În interiorul sau, se va experimenta coliziunea unor pachete de protoni în vederea generarii unei serii de particule dintre care unele nu au putut fi observate pâna în prezent.

Experimentul va avea loc miercuri, 10 septembrie 2008, când mecanismul - în valoare de 5 miliarde de euro - care va recrea fortele care au rezultat dupa Big Bang si au dus la formarea universului va fi pornit la CERN, lânga Geneva, unde se afla sediul organizatiei europene de cercetare nucleara.

Imagini online de la CERN se pot vedea aici.... mai mult...^[2]