De la Publicitate Enciclopedica

Inghetata

• Primul desert inghetat a fost creat in Imperiul Roman pe timpul imparatului Nero. Era o combinatie intre zapada (isi trimitea sclavii sa aduca zapada din munti) si nectar, pulpa de fruct si miere.
  
  O alta teorie sustine ca Marco Polo a adus in Europa recipiente de pastrare a ghetii, spunand ca ele se folosesc in Asia de mii de ani. El a invatat de la chinezi metoda de a crea gheata si laptele inghetat.
  
  Nu se numea asa pe vremuri, in satele romanesti, pentru ca nimeni nu auzise de inghetata. O gustasera, insa, si toti ii stiau gustul. In lipsa frigiderelor care sa raceasca si sa inghete preparatele, mintea taranului nascocise o smecherie.
  
  Bucatile mari de gheata naturala, rupte din malurile raurilor iarna, erau adapostite in fantani secate ori in gropi sapate in beciuri intunecoase si racoroase. Gheturile astea erau „pilite" cu cutitul, iar cristalele de gheata cazute erau amestecate cu miere, lapte si nuci zdrobite sau cu fiertura de fructe.
  Rezultatul, un blid cu zapada amestecata, trebuia consumat rapid. Asa arata inghetata in vremurile vechi, in satele romanesti.
  
  Recipientele de pastrare a ghetii, a laptelui inghetat si a serbetului s-au dezvoltat, si inghetata a devenit o delicatesa la curtile Frantei si ale Angliei.
  
  Prima masina comerciala de facut inghetata a fost inventata in Australia in 1855, iar producerea mecanizata a inghetatei a inceput in anii 1880.
  
  In 1904, in America, un vanzator de napolitane a creat suportul din napolitana pentru inghetata. In 1919, tot aici a aparut prima inghetata invelita in ciocolata si in 1920 prima inghetata pe bat.
  
  Alternativele inghetatei:
  Iaurt inghetat: o alternativa a inghetatei, preparata din iaurt foarte slab.
  Gelato: desert italian inghetat, care contine lapte slab si stabilizatori pe baza de oua.
  Lollipop: piure de fructe, suc de fructe sau apa aromata, inghetate si servite pe bat.... mai mult...^[2]

• Îngheţata este un desert rece creeat din produse lactate, cum ar fi laptele şi crema combinate cu asezonare şi îndulcitori, precum zahărul. Această mixtură este creeată încet la rece pentru a preveni formarea cristalelor de gheaţă, acest lucru rezultând o îngheşată netedă structurată.

Îngheţată cu căpşuni

Aceste ingrediente alături de aer introdus în timpul procesului de amestecare(tehnic numită trecerea peste nivel) creează îngheţata. În general, îngheţatele mai ieftine conţin ingrediente mai slabe(de exemplu vanilia naturală este înlocuită cu cea artificială), şi mai mult aer este introdus, câteodată chiar şi 50% din volumul final. Îngheţatele produse artizanal, de obicei conţin foarte puţin aer, însă este necesar puţin pentru a produce ţesutul cremos caracteristic al produsului.

În general, cele mai fine îngheţate conţin între 3% şi 15% aer.[formulare evazivă] Deoarece majoritatea îngheţatelor sunt vândute după volum, este economic avantajos pentru producători să reducă densitatea produsului pentru a putea reduce preţurile. Îngheţata poate fi de asemenea ambalată şi vândută după greutate. Folosirea stabilizatoarelor mai degrabă decât crema şi introducerea areului pentru a diminua grăsimea şi conţinutul conţinutul vigoros al îngheţatelor mai ieftine, făcându-le pe acestea mai atrăgătoare pentru cei care ţin dietă.

Deserturi similare reci au fost dezvoltate pentru oameni cu nevoi speciale dietetice, ca pentru cei cu alergie de lapte, intoleranţa lactatelor şi pentru vegetarieni, sau pentru oameni cu restricţii în religie precum iudeii (iudeii au o dietă regulată strictă în legătură cu produsele lactate, acest lucru duce la îngheţata vegetariană fiind acceptabilă, după aprobarea unui rabin), deseori numită îngheţată vegetariană sau îngheţată fără produse lactate pe pachetul produsului, substituind ingrediente nelactate (lapte de nucă de cocos, lapte de orez, lapte de soia, iaurt de soia, cremă de ovăz, cremă de soia) în locul produselor lactate şi cremei.

De asemenea termenul de „îngheţată” este câteodată folosit pentru sensul de deserturi şi snacksuri în general, iar în unele ţări este legal rezervat pentru deserturi îngheţate şi snacksuri creeate cu un procent înalt de lapte gras. Crema îngheţată, iaurtul îngheţat, sobre şi gelato, şi alte priduse similare sunt de obicei informatoare sub numele de „îngheţată”, însă guvernurile în general potrivesc termeni de folosinţă comercială bazată pe cantităţi şi ingrediente.

Denumirea standarad federală(Nord Americană) a îngheţatei necesită conţinerea de cel puţin 10% lapte gras (aproximativ 7 grame de 1/2 ceşti de servire) şi un total de 20% de lapte praf după greutate. Îngheţatele mai rafinate conţin aproximativ 16% lapte gras şi poate varia ăână la 20%. Făina adăugată trebuie identificată pe ambalaj ca fiind fie aromă naturală(exemplu îngheţata de zmeură) sau aromă artificială (îngheţată aromată cu zmeură).

Îngheţata poate fi într-o mare varietate de feluri. de obicei aditivi cum ar fi fulgi de ciocolată, sau chipsuri, ornamente cum ar fi ciocolata sau camareaua, nucile, fructele, şi dulciurile. Unele din cele mai folosite feluri de îngheţată sunt vanilia ciocolata, căpşuni şi vafele (în combinaţie cu cele trei feluri)....mai mult...^[3]