De la Publicitate Enciclopedica

Fotocopierea

Majoritatea birourilor necesita un dipozitiv pentru copierea rapida a documentelor. Masinile moderne de fotocpiat in alb-negru po sa faca mai multe mii de copii pe ora, la fel si noua generatie de copiator color. Pana la introducerea fotocopiatoarelor moderne, duplicarea si copierea erau operatii complet separate care implicau pregatirea unui etalon special. S-au dezvoltat diferite tipuri de aparate de multiplicat. Un model popular folosea matrite din hartia cerata izolanta. Desenul sau scrierea se "gravau" in ceara cu un instrument ascutit si apoi se inunda suprafata cu cerneala tipografica, care trecea prin crestaturi pe baza de hartie. Apoi matrita cu cerneala era folosita drept forma de tipar si din ea se puteau produce multe copii. Majoritatea fotocopiatoarelor folosite astazi sunt de tip electronic. O imagine a documentului original este folosita pentru a forma o diagrama invizibila de sarcini electrice. Aceasta atrage o substanta numita toner, facand astfel imaginea vizibila. Pana cand copia va iesi din dispozitiv, tonerul va fi fixat pe hartie pe care se executa copiile. Unele dispozitive folosesc hartie preparata chimic,in timp ce altele folosesc hartie obisnuita.

COPIATOARELE CU HARTIE CERATA: Copiatoarele cu hartie cerata numite si copiatoare cu imagine directa, formeaza imaginea direct pe o hartie speciala. Aceasta hartie are un invelis de oxid de zinc, care se incarca electric cand este expusa la lumina. In masina de copiere se indreapta o lumina asupra documentului original. O imagine a documentului se formeaza pe hartia speciala, initial incarcata electric. Lumina reflectata de suprafetele clare ale dcumentului neutralizeaza sarcina din suprafetele corespondente ale hartiei de copiator. Suprafetele intunecate ale documentului reflecta foarte putina lumina, astfel incat pe hartie ramane o imagine de potential, corespunzand cuvintelor sau imaginilor de pe document. La multe masini cu imagine directa, hartia este apoi scaldata intr-un lichid de developare numit toner, care contine particule de carbon. Adera la partile incarcate electric ale hartiei, formand asfel o imagine vizibila. Hartia este apoi incalzita pentru a se inlatura lichidul si a fixa carbonul pe hartie.

COPIATOARELE CU HARTIE SIMPLA: Copiatoarele cu hartie simpla functioneaza pe principiul imaginii indirecte. Imaginea este formata pe un tambur metalic si apoi transferata pe hartie. Unele fotocopiatoare cu hartie simpla folosesc un developator lichid, dar majoritatea folosesc o pulbere uscata. Baza unui copiator tipic cu hartie simpla este un tambur de aluminiu, invelit intr-un strat de seleniu, care conduce electricitatea atunci cand este expus la lumina. Suprafata tamburului rotitor primeste intai o sarcina electrica pozitiva, trecand pe langa o sarma de inalta tensiune. Apoi se proiecteaza pe tambur o imagine in oglinda a documentului original. Acele parti ale seleniului care sunt expuse la lumina conduc sarcina prin tamburul metalic, lasand o imagine de potential pe zonele inchise. Developatorul uscat, folosit pentru a face vizibila imaginea, este un amestec de purtator si praf de toner. Purtatorul consta in sticla, nisip sau particule de metal, invelite in plastic. Tonerul este o pulbere neagra fina- un amestec de rasina, de plastic si carbon. Purtatorul si tonerul se freaca intre ele si se incarca electric. Purtatorul se incarca pozitiv, iar tonerul negativ. Sarcinile opuse se atrag, astfel incat particulele relativ mari de purtator se invelesc in toner. Developatorul se toarna peste tamburul rotitor si particulele de purtator invelite in toner se desfasoara peste suprafata. Deoarece sarcina pozitiva din tambur este mai mare decat cea din purtator, tonerul se transfera de la purtator pe tambur producandu-se o imagine vizibila. In masina se introduce hartie simpla, care primeste o sarcina pozitiva trecand pe langa o sarma de inalta tensiune. Cand este presata de tambur, hartia incarcata electric primeste imaginea de toner. In final, hartia trece pe sub un element de incalzire, sau printre cilindrii de presiune incalziti., si rasina din toner se topeste penetrand fibrele hartiei. Hartia se raceste si iese purtand o copie permanenta a documentului original. Intre timp, tamburul se pregateste pentru urmatoarea copie.

COPIATOARE COLOR: Multe dispozitive produc acum copii color. Aceste masini functioneaza la fel ca si copiatoarele in alb-negru, dar ele fac trei treceri peste articolul de copiat. Fiecare trecere a masinii selecteaza un filtru diferit pentru a tipari una dintre cele trei culori pigmentare primare- cyan (albastru-verzui), magenta (rosu-purpuriu) si galben- prezente in documentul originar. Fiecare dintre cele trei imagini colorate astfel formate este tiparita separat, folosindu-se toner de culoare potrivita. Imaginile sunt tiparite una dupa alta si se combina pentru a produce copia color. Se mai supratipareste si o imagine neagra, deoarece combinatia celor trei tonere colorate nu este suficient ...... mai mult...^[1]

Fotocopii ilegale

Fotocopii ilegale - un pericol pentru libera circulatie a informatiilor

Pentru orice societate este de o importantã vitalã sã existe un acces usor si rezonabil la operele stiintifice si literare. Dacã nu se iau mãsuri necesare pentru a restrânge fotocopiatul ilegal, bazele publicãrii pot fi amenintate, ceea ce va produce efecte daunãtoare în creatia intelectualã, culturalã si artisticã a natiunii respective; problema este mai pronuntatã în tãrile mici si tãrile în curs de dezvoltare. Creatia intelectualã este de o importantã fundamentalã pentru dezvoltarea si progresul unei natiuni, si Drepturile Autorului si de Reproducere reprezintã baza financiarã care permite si garanteazã existenta unui proces creativ. Respectul pentru Drepturile de Reproducere încurajeazã creativitatea!

Este esential ca notiunea de "circulatie liberã de informatii" - notiune pe care autorii si editorii o sprijinesc pe deplin - sã nu fie confundatã cu notiunea de "circulatie neremuneratã de informatii". Cãrti, reviste si ziare costã, si aduc venituri autorilor lor. Acestia au nevoie de o despãgubire justã atunci când li se copiazã lucrãrile.^[2]

Fotocopiatul si copiatul electronic

Studii norvegiene aratã cã 38,9 la sutã din fotocopiile luate în scolile norvegiene sunt lucrãri protejate de Drepturile de Reproducere. În fiecare an, fiecare salariat din cei cca. 135.000 de functionari ai administratii guvernamentale din Norvegia foloseste 260 de pagini din lucrãrile protejate de Drepturile de Reproducere. În administratia municipalã si judeteanã a tãrii, 39 de milioane de pagini copiate sunt produse în fiecare an dupã material protejat de Drepturile de Reproducere. Masinile de fotocopiat sunt din ce în ce mai efective si întrebuinta lor se rãspândeste tot mai mult; in plus, masinile de fotocopiat traditionale sunt înlocuite de masini digitale de copiat. Copiatul se extinde în toate domeniile societãtii.

În acelasi timp tehnologii electronice noi reprezintã o provocare aproape coplesitoare pentru detinãtorilor legali (producãtorilor, autorilor), cu introducerea si folosirea noilor metode de 'scanning', cu sisteme de imagine noi si cu tot felul de diseminare electronicã a lucrãrilor intelectuale în sectoarele de educatie si administratie publicã, precum si în viata comercialã si a organizatiilor. Aceastã situatie trebuie urmãritã atent atât de detinãtorii legali individuali, cât si de organizatii acestora.... mai mult...^[2]