De la Publicitate Enciclopedica

Compozitori clasici

Aleksandr Porfirievici Borodin --- Alban Berg --- Alexandr Glazunov --- Alexandr Skriabin --- Alfredo Catalani --- Ambroise Thomas[1] --- Amilcare Ponchielli --- Anton Webern --- Antonin Dvorak --- Antonio Lucio Vivaldi --- Aram Haciaturian --- Arcangelo Corelli --- Arnold Schonberg --- Bedrich Smetana --- Camille Saint-Saens --- Carl Maria von Weber --- Cesar Auguste Franck --- Charles Gounod --- Claude Achile Debussy --- Cristian Sinding --- Dmitri Sostakovici --- Domenico Scarlatti --- Edouard Lalo --- Edvard Grieg --- Enrico Boito --- Enrique Granados --- Felipe Pedrel --- Francesco Cilea --- Francois Couperin --- Franz Adolf Berwald --- Franz Joseph Haydn --- Franz Liszt --- Franz Schubert --- Frederich Chopin --- Gabriel Faure --- Gaetano Donizzetti --- Georg Friederich Handel --- Georges Bizet --- Giacomo Puccini --- Giacomo Rossini --- Giuseppe Verdi --- Hector Berlioz --- Henry Purcell --- Igor Stravinski --- Isaac Albeniz --- Jean-Philipe Rameau --- Johann Sebastian Bach --- Johannes Brahms --- Jules Massenet --- Leo Delibes --- Leos Janacek --- Ludwig van Beethoven --- Maurice Ravel --- Mihai Ivanovici Glinka --- Mili Alekseievivi Balakirev --- Modest Musorgski --- Nicolai Rimski-Korsakov --- Niels Wilhelm Gade --- Pietro Mascagni --- Piotr Ilici Ceaikovski --- Richard Nordraak --- Richard Wagner --- Robert Schumann --- Rugerio Leoncavallo --- Serghei Prokofiev --- Serghei Rahmaninov --- Umberto Giordano --- Vincenzo Bellini --- Wolfgang Amadeus Mozart ... ... ... ^[1]

Compozitori romani

Muzica româneascã
O privire atenta asupra muzicii clasice românesti conduce la concluzia ca aceasta isi are sursa de inspiratie in vechea muzica populara româneasca, precum si in muzica bizantina si a psalmilor. Aceste din urma surse stau la baza genului de muzica religioasa.
Scolile componistice importante au aparut in secolul al XIX-lea in Moldova, acolo unde isi desfasurau activitatea Gavril Muzicescu, Ciprian Porumbescu, Eusebiu Mandicevschi, si in Transilvania si Banat, acolo unde creau Gheorghe Dima, Iacob Muresianu si Ion Vidu.
Adevarata muzica de inspiratie folclorica precum si tonalitatile sublime ale muzicii bizantine, eliberata de influentele sonore si ritmice proprii scolilor componistice romantice din Germania si Franta, patrund odata cu infiintarea Coralei "Carmen", la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, o societate muzicala preocupata de creatiile cu adevarat valoroase. In acest cadru isi incep activitatea D. G. Kiriac si George Cucu.
Acum se manifesta asa-numita "generatie a frontului", generatia care a luptat pe front in al doilea razboi mondial pentru a crea România Mare, asa cum era firesc sa fie sau, altfel spus, pentru a crea acea Românie in care civilizatia si cultura vechii Dacii Romane, urmau a fi pastrate cu orice pret. Aceasta generatie a purtat geniul tutelar a lui George Enescu si a inclus in randurile ei talente componistice de exceptie cum au fost Mihail Jora, Mihail Andricu, Sabin V. Dragoi, Dimitrie Cuclin, Martian Negrea, Constantin Dimitrescu.
Urmasii generatiei de compozitori aflate sub geniul muzical enescian, au contribuit deopotriva la perfectionarea scolii componistice românesti. Ei sunt Paul Constantinescu, Sigismund Toduta, Zeno Vancea, Ion si Gheorghe Dumitrescu, Alfred Mendelsohn, Constantin Silvestri, Tudor Ciortea, Theodor Rogalski. Generatia poetului Nicolae Labis numara compozitori de marca ca Tiberiu Olah, Stefan Niculescu, Aurel Stroe, Anatol Vieru, Dumitru Capoianu, Pascal Bentoiu, Theodor Grigoriu, Cornel Taranu, si ulterior Nicolae Brandus, Liviu Glodeanu, Mihai Moldovan, Octavian Nemescu, Corneliu Cezar.
Am amintit aproape intreaga scoala componistica româneasca cu adevarat valoroasa. Stilul de creatie al acesteia este divers, plecand de la mijloace de expresie prezente in muzica occidentala, luate ca teza, pana la cele intalnite in muzica populara, luate ca antiteza, ajungand astfel la o sinteza originala.
Creatiile compozitorilor români s-au desavarsit sub minunatul indemn al istoricului Nicolae Iorga: "Viata este un dar, restituiti-l cu respectul cuvenit si deplina recunostinta".... mai mult...^[2]