Clauza
De la Publicitate Enciclopedica
Bibliografie
Cuprins |
Clauza de confidentialitate
Prevederi legale Clauza de neconcurenta este o clauza specifica a contractului individual de munca, alaturi de alte clauze cum ar fi: clauza cu privire la formarea profesionala, clauza de mobilitate, clauza de confidentialitate.
Ea este prevazuta de articolele nr 21 si 22 din Codul Muncii. Conform acestora, clauza de neconcurenta il obliga pe salariat sa nu presteze, in interesul propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau ori sa nu presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau si il obliga pe angajator sa ii plateasca salariatului o indemnizatie lunara.
Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului pe durata contractului. Indemnizatia datorata salariatului se negociaza si este de cel putin 25% din salariu. Indemnizatia trebuie platita intocmai si la timp. Clauza de neconcurenta nu poate fi stabilita pe durata perioadei de proba. Conform art. 22 din Codul Muncii, clauza de neconcurenta nu isi mai produce efectele la data incetarii contractului individual de munca.
Prin exceptie de la cele scrise anterior, clauza de neconcurenta isi poate produce efectele si dupa incetarea contractului individual de munca, pentru o perioada de maximum 6 luni, in cazul functiilor de executie, si de maximum 2 ani pentru cei care au ocupat functii de conducere, daca o astfel de perioada a fost convenita expres prin contractul individual de munca. Acest lucru nu este, insa, valabil in cazurile in care incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile salariatului.
In cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului....mai mult[1]
Clauza de mobilitate din contractul individual de munca
Este reglementata de art.25 din Codul muncii, conform caruia partile pot stabili in considerarea specificului muncii, ca executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat sa nu se realizeze intr-un loc stabil de munca, beneficiind, in schimb, de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
Aceste dispozitii trebuie coroborate cu cele ale art.17 alin.2 lit.h referitoare la locul muncii ce trebuie inscris in contract. In mod obisnuit, mobilitatea va presupune delegari frecvente ale salariatului si poate, uneori, detasarea lui. S-a exprimat parerea ca aceasta clauza de mobilitate trebuie sa contina nu numai mentiunea ca salariatul isi va indeplini obligatiile de serviciu in mai multe locuri de munca, cu evidentierea unitatilor, subunitatilor, localitatilor, etc., efectuand si anumite deplasari, dar ea va trebui sa contina si natura si cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau in natura la care salariatul are dreptul (chestiunile de transport, cazare, masa, sporuri de salariu – etc.). Se mai arata ca ar trebui sa se precizeze ca „mobilitatea” salariatului, deplasarile acestuia nu vor afecta felul muncii si, evident, nici salariul....mai mult[2]
Clauza de obiectiv
Clauza de obiectiv mai este denumita si clauza de rezultat. Conform acesteia, salariatul se poate obliga sa obtina prin prestarea muncii sale un rezultat cuantificabil. Spre exemplu, putem vorbi de o cantitate de produse ce trebuie realizate, incasarea unei anumite sume de bani de la clientii care au achitionat deja produsele companiei, etc.
Pentru ca o astfel de clauza sa fie valida, este nevoie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
- in primul rand, clauza trebuie sa fie rezultatul negocierii dintre parti. Astfel, salariatul si angajatorul sau trebuie sa cada de acord cu privire la intinderea obiectivului, clauza neputand fi impusa in mod unilateral de catre angajator.
- apoi, obiectivul care trebuie atins trebuie stabilit cu precizie. Astfel, numarul de tranzactii lunare pe care trebuie sa le efectueze un Sales Manager trebuie stipulat cu precizie in clauza de rezultat, fara ca angajatorului sa i se dea ocazia ca prin decizii arbitrare sa fixeze salariatului rezultatul pe care acesta trebuie sa il obtina.
- In al treilea rand, obiectivul fixat salariatului trebuie sa fie realizabil. Altfel, aceasta clauza ar putea fi interpretata ca fiind o clauza care isi doreste sa mascheze incetarea contractului....mai mult[3]
Clauza penala-definitie
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Clauza penala prezinta pentru creditor avantajul ca acesta nu mai trebuie sa dovedeasca existenta si cuantumul prejudiciului, in cazul in care debitorul nu-si executa obligatiile conform prevederilor contractuale. In contractele economice, clauza penala are caracter obligatoriu; penalitatile sunt de regula, stabilite de lege, caz in care nu pot fi nici inlaturate si nici micsorate, dar partile sunt in drept sa le majoreze ori sa stabileasca penalitati pentru situatii neprevazute in lege. De asemenea, in contractele economice creditorul are dreptul si obligatia de a solicita despagubiri pana la repararea integrala a prejudiciului in cazul in care acesta nu este acoperit prin plata de penalitati....mai mult[2]
Clauza penala in contractele civile sau comerciale
Contractele in care partile isi asuma obligatii, indiferent de forma ori scopul pentru care sunt facute, ajung in acel moment in care cineva trebuie sa plateasca. Iar de cele mai multe ori acest lucru nu se intampla sau se intampla cu intarziere. Astfel, creditorul, cel fata de care se executa obligatiile, trebuie sa se asigure ca la finalul contractului toate obligatiile vor fi executate in totalitate si in conformitate cu conventia dintre parti.
Un mod de garantare a acestui lucru este clauza penala. Aceasta, prin definitie, este o conventie accesorie, prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitor. Partile pot deci conveni care este cuantumul despagubirilor intr-un contract, dupa producerea prejudiciului. De asemenea, ele pot conveni, inainte de producerea prejudiciului, care sunt daunele pe care debitorul trebuie sa le plateasca in caz de neexecutare, executare partiala ori cu intarziere a obligatiilor ce-i revin.
Clauza penala, pentru situatiile de mai sus, poate consta in obligarea debitorului la plata unei sume ori a altei valori patrimoniale (evaluabile in bani). Este o garantie a obligatiilor pe care acesta le are de executat. Clauza penala, fiind accesorie clauzelor esentiale ale contractului nu va afecta valabilitatea daca este nula. Va fi numai ea nula, restul contractului putand fi executat in continuare. Un astfel de caz este acela in care, intr-un contract de imprumut partile introduc o clauza penala. Avand in vedere ci in astfel de contracte legea interzice strict clauza penala, conventia partilor anterioara sau ulterioara prejudiciului va fi nula, adica nu va putea fi executata. Restul clauzelor contractului vor ramane insa valabile.
In practica, clauza penala este utila in cazurile in care se produce un prejudiciu. Partile nu mai sunt nevoite sa ajunga in instanta si nici sa demonstreze prejudiciului, pentru a putea cere executarea obligatiilor si pentru a obtine despagubirile aferente atunci cand este cazul.
Garantia asigurata de clauza penala va aduce beneficii creditorului. Debitorul nu are dreptul de a alege sa execute obligatia principala sau sa execute clauza penala. Creditorul insa, poate cere debitorului fie una fie cealalta, daca obligatia principala este scadenta (adica a ajuns la momentul la care trebuie executata) si nu a fost executata de catre debitor.
Clauza penala fiind o conventie, are putere de lege intre partile care au agreat-o. Aceasta inseamna ca, in instanta de judecata, judecatorul nu va putea sa micsoreze sau sa mareasca cuantumul stabilit de parti in clauza penala. In cazul in care obligatia s-a executat partial, instanta poate doar sa scada din cuantumul clauzei penale, proportional partea care s-a executat din obligatie. Daca, s-a intarziat executarea, creditorul poate cere executarea cumulat a obligatiei principale si a clauzei penale. Iar daca clauza penala s-a prevazut pentru neexecutarea obligatiei, creditorul va putea cere fie executarea in natura a obligatiei principale, fie executarea clauzei penale.
Debitorul poate fi obligat la plata clauzei penale, numai daca se dovedeste ca neexecutarea este din vina sa, vina care ii este imputabila. In situatiile in care debitorul poate dovedi ca a existat o cauza exterioara, independenta de vointa sa, pentru care nu a executat obligatia pe care o avea in contract, atunci el este exonerat de plata despagubirilor stabilite prin clauza penala....mai mult[4]
