Caramida
De la Publicitate Enciclopedica
Bibliografie
Cuprins |
Caramizile, din Babilon la Wienerberg
Cele mai timpurii referinte despre folosirea caramizilor in constructii dateaza de circa 5.000 de ani, adanc ingropate in "ruinele" trecutului nostru. Istoria caramizilor releva fascinante puncte de reper ale istoriei culturale si de zi cu zi a omenirii. Calatoria noastra prin timp incepe in Mesopotamia si pe malurile fluviului Nil, langa necropola Sakkara. Trecand prin apeductele romane, calatoria ne duce catre structuri militare, culturale si civile construite in timpul Imperiului Habsburgic. In plus, documentarul descrie istoria tehnicii fabricarii caramizilor si rolul important jucat de acestea in constructiile contemporane.[1]
Istoria veche şi mai nouă a cărămizii
Astăzi aproape nici nu o mai băgăm in seamă, intr-atăt ne-am obişnuit cu prezenţa ei. Cărămida este, ea insăşi, o formă de civilizaţie care işi trage rădăcinile incă din Mesopotamia anilor 500 inainte de Cristos.
Aluviunile fine aduse la mal de marile fluvii Tigru şi Eufrat erau amestecate cu şomoioage de paie şi, turnate in forme diverse, erau lăsate să se usuce la soare. Se obţinea astfel un material de construcţie ieftin şi indestulător, cărămizile pe care trecerea timpului şi evoluţia tehnologiilor pămăntene le-au transformat in componenta esenţială a caselor de azi.
Rolul intămplării
Cercetătorii sunt convinşi că, aşa cum s-a intămplat şi in multe alte cazuri, un rol esenţial in istoria fa¬bricării cărămizilor l-a jucat intăm¬plarea. Scormonind prin ruinele caselor din lemn mistuite, pănă in temelii, de incendii devastatoare, omul a constatat că, supuse unor temperaturi inalte, cărămizile din lut deveneau mult mai dure şi mai rezistente. Următorul pas a fost logic şi simplu: după uscarea naturală, ele erau arse in cuptoare de construcţie specială ce s-au perfecţionat permanent.
Cărămida a fost utilizată in ridicarea caselor din ce in ce mai intens, cu deosebire in India şi pe zone intinse ale Orientului Mijlociu. Interesant de consemnat este faptul că şi la ridicarea Marelui Zid Chinezesc (aproxi¬mativ 210 I.C.) au fost folosite şi peste patru milioane de cărămizi.
Edilii romani au utilizat şi ei intens cărămida zidită cu un mortar extrem de eficient, in compoziţia căruia era introdusă cenuşă vulca¬nică. Clădirile, podurile, apeductele sau pavajele epocii romane dăinuiesc şi astăzi aproape pe toată intinderea fostului imperiu. Numai că decăderea şi descompunerea dominaţiei romane a atras după sine şi dispariţia aproape totală a artei de a fabrica şi utiliza cărămida pe teritoriul intregii Europe.
Tehnicile de producere a miraculoasei celule constructive au fost, din fericire, păstrate şi parţial revitalizate in perioada Evului Mediu, in special de artizanii italieni şi bizantini.
America şi restul lumii
In Statele Unite cărămida se fa¬brica destul de intens incă din anii 1600, cu mult inaite de naşterea oficială a naţiunii americane. Cunoscută sub forme diverse in mai toate civilizaţiile, pe toate continentele, cărămida a ajuns cu bine in secolul al XXI-lea, fiind astăzi fabricată şi foarte apreciată peste tot in lume. Ba mai mult, ea pare să fi devenit un mate¬rial de construcţie mai popular ca nici¬odată.
Atăt arhitecţii, căt şi inginerii o recomandă pentru inchiderea structurilor de rezistenţă, o utilizează la acoperirea decorativă a suprafeţelor exterioare şi chiar interioare, ca piesă de pavaj sau in unele compoziţii de artă modernă. Cărămida şi-a diversificat forma şi compoziţia. Ea poate fi glazurată, devenind perfect rezistentă la agresiunea factorilor de mediu şi meteorologici. Poate fi compactă sau poroasă la interior, foarte rezistentă la temperaturile cele mai ridicate şi la şocurile cele mai dure. Primeşte in compoziţie o paletă inepuizabilă de pigmenţi, căpătănd cele mai variate culori şi nuanţe.
Dar dincolo de calităţile estetice, cărămida are argumentul tehnic esenţial: nimic nu se poate ridica mai solid şi mai repede decăt un zid din cărămidă. După ce a traversat mii de ani de istorie, simpla şi aparent banala cărămidă a devenit astăzi, in această lume supertehnologizată, materialul natural rezistent şi frumos care ne poate proteja perfect şi ne poate face viaţa mai uşoară
Utilizări pierdute
Intr-un anumit stadiu al evoluţiei, cărămida a inlocuit piatra naturală in zone constructive, unde aceasta din urmă era utilizată cu exclusivitate.
Cele mai cunoscute sunt zidirile efectuate in subteran pentru subsoluri sau pivniţe. Bine izolată impotriva umidităţii şi protejată de lacuri sau vopsele speciale, cărămida a căştigat teren datorită spectaculozităţii ei, dar şi timpului scurt şi uşurinţei de montaj.
O perioadă indelungată cărămida a fost utilizată şi pentru fundarea construcţiilor sau la traseele tehnice pentru canalizare şi cablatură (cămine de apă, fose septice, şanţuri zidite pentru trecerea cablurilor electrice sau de telefonie).... mai mult...[2]
Caramida vs. BCA
De cateva saptamani am inceput cautarea pentru caramida necesara constructiei. Cum exista o varietate atat de mare de producatori si tipuri de caramida, am incercat sa aflam cat mai multe dintre avantajele si dezavantajele oferite de fiecare tip si producator in parte. Am renuntat din start la caramida de dimensiuni mai mici pentru ca ni s-a spus ca se consuma si foarte mult material si ca sunt si multe punti termice din cauza numarului mare de bucati la metrul cub. Ne-am indreptat imediat atentia catre celebra caramida "porotherm"(care eu nu stiam dar am aflat ca este marca inregistrata Wienerberger), dar care are un pret pe masura renumelui. Cei cu frica de cutremure pot cumpara chiar caramida seismica care este cam cu 10% mai scumpa decat caramida porotherm normala. Din cate am inteles insa la Wienerberger se plateste si marca, astfel ca diferenta de pret nu este neaparat reflectata de diferenta de calitate.
Am mai primit o oferta pentru Poroterom destul de avantajoasa din punct de vedere financiar si la o calitate destul de buna din ceea ce am vazut eu la fata locului. Cei de la Poroterom insa pierd la capitolul imagine pe site, unde parca au pozat intentionat rebuturi, pentru ca ce am vazut eu ca mostre arata mai bine decat ce este prezentat pe site-ul lor. Diferenta de pret dintre cele doua tipuri de caramida a fost in cazul nostru de 15% la metrul cub.
Cat timp am cautat caramida ne-am interesat si de BCA si am intrebat la una dintre cele mai bune marci de pe piata locala, Ytong. Ca pret se situeaza intre cele doau tipuri de caramida de mai sus, insa din cate ni s-a prezentat se pare ca are destul de multe avantaje din punct de vedere al rapiditatii la construit, al costurilor cu finisarea si al izolatiei termice. Mitul cum ca BCA-ul absoarbe umezeala ne-a fost demontat de acest producator explicandu-ni-se ca un bloc de BCA marca Ytong poate sta total scufundat in apa 24 de ore si sectionandu-l vom vedea ca apa nu a patruns in interior pe mai mult de 1 cm. N-am facut experimentul, deci nu stiu daca este adevarat
La fiecare cotatie de pret primita am observat ca avem 2-3% discount suplimentar daca cumparam si buiandrugi. Probabil ca o sa cumparam tinand cont de avantajele care ne-au fost prezentate pe la fiecare producator in parte.
Eu unul sunt convins ca orice alegere as face, daca zidirea, izolarea si finisarea se fac cu simt de raspundere si conform cu recomandarile specialistilor voi fi multumit atat de aspect cat si de caldura din interiorul casei. Putin probabil sa ma dau cu capul de pereti ca n-am ales un anume tip de caramida sau ca n-am ales BCA in loc de caramida. Dar asta e doar parerea mea si poate ma insel
O sa postez pe viitor despre alegerea facuta si despre experientele placute sau neplacute venite odata cu ea.... mai mult...[3]
Tipuri de caramida
Caramizile sunt de mai multe feluri: caramizi pline; caramizi cu goluri verticale; caramizi poroase pentru constructii si termoizolatii; placaje pentru zidarie aparenta.mai mult...[4]
