Calendare
De la Publicitate Enciclopedica
Bibliografie
Cuprins |
Ce este calendarul ?
- Calendarul este un sistem de masurare a timpului, care indica durata si subdiviziunile lui. Termenul de calendar vine de la cuvantul latinesc kalendae (a chema, a convoca), prin care romanii indicau in general prima zi a fiecarei luni, cand toti cetatenii erau chemati (convocati) in adunarea publica din forum, pentru a li se aduce la cunostinta, prin viu grai, lucruri de interes public-cetatenesc.
Primele calendare au luat nastere din nevoia pe care au simtit-o oamenii de a-si fixa in timp sarbatorile religioase si de a introduce o regularitate periodica in ocupatiile lor din viata zilnica. Ele se intemeiaza pe miscarea astrelor pe bolta cereasca, si mai ales a lunii si a soarelui, cei doi luminatori ai cerului, facuti de Dumnezeu si pusi de El "sa fie semne, sa deosebeasca timpurile anului, zilele si anii", precum spune Scriptura. (Facere I, 14).
Ca orice unitate de masura, ziua solara medie are si ea multiplii si submultiplii ei, si anume :
a) Orele, minutele si secundele de timp (ziua e impartita in 24 ore, ora in 60 de minute, minutul in 60 de secunde);
b) Saptamana, adica intervalul de timp dintre doua faze consecutive ale lunii de pe cer : dintre luna noua si primul patrar, sau de la patrarul prim la luna plina, de la luna plina la patrarul ultim s.a.m.d., interval care dureaza aproximativ sapte zile;
c) Luna lunara, adica intervalul de timp care ii trebuie lunii de pe cer sa faca o rotatie completa in jurul pamantului si sa revina la aceeasi faza : de la luna noua la luna noua, de la luna plina la luna plina.
d) Anul tropic, solar sau astronomic, adica intervalul de timp in care pamantul face o rotatie completa in jurul soarelui sau rastimpul dintre doua treceri consecutive ale soarelui la echinoctiul de primavara. Deoarece anul tropic nu se compune dintr-un numar exact de zile, n-a putut fi luat ca unitate de masura, pentru ca atunci ar fi trebuit ca una din zile sa apartina la doi ani consecutivi. De aceea s-a adoptat ca unitate de masura anul civil sau calendaristic, care in fond e un an conventional, obtinut din anul tropic prin inlaturarea fractiunii de zi. Si deoarece anul civil nu coincide exact cu cel tropic (astronomic), s-a cautat sa se aduca din timp in timp corectari calendarului, in diferite moduri, pentru a se restabili coincidenta anului civil cu anul astronomic. Asa s-a nascut problema calendarului. Greutatea de care se izbeste adica orice calendar sau orice sistem de inregistrare si de masurare a timpului este sa se gaseasca o modalitate sau o formula, dupa care anul civil-calendaristic, care e intrebuintat in uzul zilnic si care opereaza numai cu zile intregi, sa fie adus in acord cat mai mult cu anul tropic sau ceresc.
Cele mai vechi popoare cunoscute in istorie au avut calendare lunare, adica si-au intocmit calendarele dupa miscarea de rotatie a lunii in jurul pamantului.
Egiptenii au fost cei primii la care s-a folosit un calendar solar, adica bazat exclusiv pe miscarea aparenta a soarelui pe bolta cereasca, adica de fapt pe miscarea de revolutie a pamantului. El a fost insa perfectionat de romani, prin calendarul iulian, care sta la baza cronologiei moderne.... mai mult...[1]
Istoria calendarului
- Stabilirea inceputului erei noastre s-a facut in sec.6 de catre Dionysius Exiguus, pe baza unui calcul aproximativ al datei nasterii lui Isus. In calculul sau calendaristic s-a strecurat o eroare de cca 7-8 ani. Se stie ca Isus s-a nascut si activat in timpul imparatilor romani Augustus (27 i.C.- 14 d.C.) si Tiberius (14-37 d.C.).
Pe baza evangheliilor nu se poate insa determina exact anul nasterii lui Isus. Matei (2,1) afirma ca Isus s-ar fi nascut in timpul domniei regelui iudeu Herodes cel Mare (27-4 i.C.). Asta ar insemna ca Isus trebuie sa se fi nascut cel tarziu pana in anul 4 i.C, anul decesului lui Herodes cel Mare. In capitolul 2,2 Matei aminteste si de o stea cu o luminozitate neobisnuita, vizibila in anul de nastere a lui Isus pe cerul Palestinei (Steaua din Bethlehem). In acei ani, pe cerul Palestinei au fi putut fi observate numai 2 stele cu o luminozitate iesita din comun: cometa Halley (in anul 12 i.C.) si conjunctia planetara dintre Saturn si Jupiter (conjunctia s-a vazut la latitudinea de 32 grade nord, latitudinea Betlehemului, de trei ori in cursul anului 7 i.C.: la 25 mai, la 3 octombrie si la 4 decembrie). Luca sustine insa ca Isus s-ar fi nascut in timpul recensamantului populatiei (Census) pe vremea procuratorului roman Publius Sulpicius Quirinus (Cyrenius) din Siria (6-7 d.C.). Imparatul Augustus a efectuat intr'adevar un amplu recensamant al populatiei in toate provinciile imperiului roman, dar nu se stie daca si in regatul vasal evreu Iudea.
Romanii efectuau recensaminte tot la 14 ani. Istoricul evreu Flavius Josephus aminteste de un census roman in anul 6 d.C. Luca mai afirma ca Isus a inceput sa predice in al 15-lea an al domniei imparatului roman Tiberius, deci in anul 28 sau 29 d.C. Daca se accepta nasterea lui Isus in anii 6-7 d.C. si daca se tine seama de faptul ca el si-a inceput activitatea in al 15-lea an de domnie a lui Tiberius, ar inseamna ca Isus ar fi avut la acea data cel mult 22, nu 30-33 ani, cum se crede. Evanghelistii Marcu si Ioan nu dau nici o informatie despre data nasterii lui Isus. Dupa Matei, Isus s-ar fi nascut candva intre anii 12-7 i.C, dupa Luca intre anii 6-7 d.C. Datele lui Matei par mai plauzibile: Isus s-ar fi nascut in timpul domniei regelui Herodes cel Mare (8-7 i.C.). Dyonisius Exiguus a fixat deci cu 7-8 ani mai tarziu data nasterii lui Isus (ab incarnatione Domini), stabilind inceperea calendarului in anul 753 al erei varonice (ab urbe condita). Era varonica ab urbe condita fusese propusa deja anterior pentru data de 21 aprilie 753 i.C. Calculul a fost efectuat in sec.1 i.C. de catre Marcus-Terentius Varro si Titus-Pomponius Atticus, care au adaugat 244 ani de guvernare ai primilor regi romani, la cei 509 ani scursi de la intemeierea legendara a Romei.
Era crestina a lui Dionysius Exiguus a inceput cu anul nasterii prezumtive a lui Isus (post Christum natum). In tarile vesteuropene calendarul crestin a lui Dionysius Exiguus a fost acceptat imediat, in timp ce in tarile esteuropene s-a introdus abea in sec.14. Reconsiderarea anilor dinaintea nasterii lui Isus (ante Christum natum) s-a facut in sec.17 de catre Denis Petavius, fiind acceptata in Europa in cursul sec.18. Recalcularea lui Denis Petavius nu a luat insa in considerare anul 0. Eroarea a fost indreptata in anul 1740 de catre Cassini, care a adaugat un an suplimentar anilor ante Christum natum. ... mai mult...[2]
Calendare pe glob
- Ce diferente sunt intre calendarele care functioneaza acum in lume?
Modul de masurare a timpului nu este acelasi pe cuprinsul globului. Culturi si religii diferite folosesc calendare diferite, totusi calendarul gregorian care imparte anul in 12 luni, incepand cu 1 ianuarie este timpul universal.
CALENDARUL IULIAN
Calendarul Iulian a fost introdus de imparatul Iulius Caesar in anul -45, fiind impartit in luni de lungime fixa. La fiecare patru ani se adauga o zi in plus pentru a pastra sincronia cu anul csmic. In anul 1582, calendarul Iulian a stat la baza reformei gregoriene ce a dus la nasterea calendarului Gregorian care functioneaza in lumea civilizata in acest moment. Anul Iulian avea 365/366 zile, era impartit in 12 luni. Anul nou Iulian incepea la 25 martie. Numele lunilor anului si ale zilelor saptamanii provin din perioada calendarului Iulian.
IANUARIE - poarta numele lui Janus, zeul portilor
FEBRUARIE - poarta numele dupa Februalia, o perioada in care se faceau sacrificii pentru ispasirea pacatelor
MARTIE - poarta numele zeului razboiului, Marte
APRILIE - vine de la latinescul "aperire" = a deschide
MAI - poarta numele lui Maia, zeita cresterii plantelor
IUNIE - vine de la Junius, numele latin al zeitei Juno
IULIE - poarta numele imparatului Julius Caesar (la inceput se numea Quintilis = a cincea)
AUGUST - poarta numele imparatului Augustus Caesar (la inceput se numea Sextilis = a sasea)
SEPTEMBRIE - vine de la latinescul "septem" = sapte
OCTOMBRIE - vine de la latinescul "octo" = opt
NOIEMBRIE - vine de la "novem" = noua
DECEMBRIE - vine de la "decem" = zece.
Zilele saptamanii provin de la nume de zei romani
LUNI - ziua Lunii (dies Lunae)
MARTI - ziua lui Marte (dies Martis)
MIERCURI - ziua lui Mercur (dies Mercurii)
JOI - ziua lui Jupiter (dies Jovis)
VINERI - ziua lui Venus (dies Veneris)
SAMBATA - ziua lui Saturn (dies Saturni)
DUMINICA - ziua Soarelui (dies Solis)
CALENDARUL GREGORIAN
Calendarul Gregorian este standardul temporal folosit peste tot in lume ca punct de referinta in masurarea timpului. Scopul sau initial a fost pur ecleziast (legat de sarbatorile religioase), dar a devenit calendarul standard pentru intreaga lume civilizata. Cu toate acestea exista culturi si religii care nu folosesc acest sistem de masurare a timpului.
Calendarul Gregorian a aparut din reformarea calendarului Iulian, care impartea anul in 12 luni. Anul cosmic are 365.242199 zile 11 minute si 14 secunde. S-a descoperit ca din cauza acestei inexactitati in masurarea anului, la fiecare 128 de ani se nastea o eroare de o zi. Astfel in anul 1582 s-a descoperit ca aceasta diferenta de cate o zi la 128 de ani a dat un rezultat de 10 zile diferenta intre timpul masurat prin calendar si timpul astronomic.
Papa Grigore XIII a reformat calendarul Iulian, dand nastere la ceea ce se numeste acum Calendarul gregorian. Astfel in anul 1582 au disparut, pur si simplu, din calendar 10 zile, astfel incat 4 octombrie 1582 a fost urmat direct de... 15 octombrie 1582.
Pentru a se evita alte erori ce ar fi nascut diferente de zile in plus, s-a decis adoptarea anului bisect. Conform calendarului Gregorian, 1 ianuarie a devenit prima zi a anului.
Calendarul Gregorian a fost imediat adoptat de tarile romano-catolice, dar tarile protestante foloseau in continuare calendarul Iulian, astfel incat data diferea de la o tara la alta.
Iata datele la care s-a adoptat calendarul gregorian in unele tari:
Albania - decembrie 1912
Austria - 6 ianuarie 1584 a devenit 17 ianuarie
Belgia - 22 decembrie 1582 a devenit 1 ianuarie 1583
Bulgaria - 1915-1920
China - 18 decembrie 1911 a devenit 1 ianuarie 1912
Croatia - 1918
Danemarca - 19.02.1700 a devenit 1.03.1700
Finlanda - 18.02.1753 a devenit 1.03.1753
Franta - a folosit calendarul republican francez intre 1793-1806 cand s-a readoptat calendarul gregorian
Germania - 1775
Grecia - 10 martie 1924 a devenit 23 martie sau 15 februarie 1923 a devenit 1 Martie
Italia - 4 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie
Iugoslavia - 14 ianuarie 1919 a devenit 28 ianuarie
Japonia - 19.12.1872 a devenit 1 ianuarie 1873
Marea Britanie - 2 septembrie 1752 a devenit 14 septembrie
Norvegia - 19 februarie 1700 a devenit 1 martie
Polonia - 4 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie
Portugalia & Spania - 4 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie
Romania - 31 martie 1919 a devenit 14 aprilie.
Rusia - 21 ianuarie 1918 a devenit 14 februarie sau 31 Jan 1919 a devenit 14 Februarie
Suedia - 17 februarie 1753 a devenit 1 martie
SUA - 2 septembrie 1752 a devenit 14 septembrie
Turcia - 1 ianaurie 1927
Ungaria - 22 octombrie 1587 a devenit 1 noiembrie
etc.
CALENDARUL CHINEZESC
Anul chinezesc are 12 luni a cate 29/30 de zile fiecare. Fiecare luna incepe la Luna Noua. Anul chinezesc incepe la a doua luna noua de dupa solstitiul de iarna, undeva intre 21 ianuarie si 20 februarie. Acest sistem are peste 2000 de ani vechime si foloseste caracteristicile unei liste de 12 personaje animale, cunoscut mai ales dupa titulatura de zodiac chinezesc. Acest sistem se repeta la fiecare 60 de ani. Totusi din 1911 si China foloseste calendarul gregorian, dar traditiile se ghideaza numai pe datele calendarului chinezesc in toate comunitatile chinezesti.
CALENDARUL EVREIESC
Calendarul evreiesc este si acum calendarul oficial al statului Israel. Este calculat in functie de fazele lunii. Zilele saptamanii sunt desemnate de numere, doar cea de a saptea zi - sabatul - poarta diferite nume. Prima zi a saptamanii incepe la rasaritul zilei de sambata si se termina la apusul zilei de duminica. Sabatul incepe la apusul zilei de vineri si se incheie la apusul zilei de sambata. Timpul este calculat dupa meridianul pe care este asezat Ierusalimul. Anul are 12 luni a cate 29/30 de zile. Doar doua luni din an au alta dimensiune in zile. Pentru a se echilibra diferenta de timp ce reiese la o anumita trecerea a anilor, la fiecare al 3-lea, 6-lea, 8-lea, 11-lea, 14-lea, 17-lea, 19-lea an al fiecarui ciclu de 19 ani - se adauga o luna in plus.
CALENDARUL ISLAMIC
Luna musulmana incepe la fiecare luna noua. Zilele saptamanii sunt calculate in functie de rasarit si apus, asemanator calendarului evreiesc. Diferenta consta in desemnarea sabatului in cea de a cincea zi a saptamanii, numita Jum'a, zi pentru rugaciune (dar nu si pentru odihna). Jum'a incepe la apusul zilei de joi si se incheie la apasul zilei de vineri.... mai mult...[3]
Cum functioneaza calendarul Maya?
- Astronomia nu a avut taine pentru ei, iar Apocalipsa insasi si-a anuntat la nivel de minut venirea in calendarele pe care le-au sfredelit in piatra. Maiasii sunt un trend al momentului, prezent pe buzele tuturor, dar despre al caror stil de viata oamenii stiu putine lucruri. Pentru ca unii mistici alarmisti au descifrat din calculele acestei civilizatii misterioase ca sfarsitul lumii ne asteapta fix in data de 21 decembrie 2012, merita sa incercam o intelegere mai riguroasa a metodelor folosite de populatia Maya in masurarea timpului.
Originar din zona Mezoamericana, cuprinsa intre Mexic si America de Sud, poporul maias si-a dus existenta in teritorii ce astazi poarta denumiri ca Belize, Honduras, Guatemala, El Salvador, Yucatan, sau Chiapas. Acelasi spatiu geografic a fost in trecutul mai indepartat leaganul dezvoltarii culturilor Azteca, Olmeca, Tolteca si Teotihuacaneana.
Mezoamericanii si-au inceput scrierea la mijlocul perioadei pre-clasice, intre anii 2.000 iHr. si 300 d.Hr. Maiasii au fost insa primii ocupanti ai acestei regiuni care au pastrat "registre" istorice si care au pus bazele unei forme complexe de masurare a timpului. Ei se foloseau de stele sau masive monumente de piatra, pentru a-si sculpta evenimentele sociale, cunostintele astronomice si calendarele. De asemenea, si-au inscriptionat credintele religioase si mitologia pe ceramica. Maiasii nu au fost primii oameni care au intrebuintat calendarul, diferite variante existand in uz in toata lumea in acea perioada, dar ei, spre deosebire de alte popoare, au realizat patru versiuni diferite. In functie de nevoi, maiasii foloseau un calendar sau altul pentru a-si inregistra diversele evenimente.
Tzolk'in sau anul de 260 de zile
Primul calendar folosit de populatia Maya a fost Tzolk'in, ce cuprindea o perioada ciclica de 260 de zile. Referitor la acest lucru, o teorie sustine ca, de vreme ce numarul de 260 de zile reprezinta durata unei sarcini, calendarul s-ar fi bazat tocmai pe acest lucru, in timp ce alte ipoteze propun durata cultivarii porumbului ca element de referinta. Cel mai probabil, calendarul se baza pe numere.
Acestea jucau un rol foarte important in cultura Maya, iar numerele 20 si 13 erau esentiale pentru calendarele lor. Cel dintai semnifica numarul total al degetelor unei persoane, iar numarul 13 se referea la punctele importante din corpul uman unde maiasii credau ca bolile actioneaza asupra organismului: un gat, doi umeri, doua coate, doua incheieturi, doua solduri, doi genunchi si doua glezne. De asemenea, in cultura Maya, Edenul de unde lorzii sacri conduceau lumea numara 13 niveluri spirituale.
Aceste doua numere au fost folosite pentru realizarea calendarului Tzolk'in. In calendarul Gregorian, avem sapte zile ale saptamanai si, in functie de luna, intre 28 si 31 de zile. Calendarul Tzolk'in este format din 20 de zile cu nume diferite si 13 numere. Zilele sunt numerotate din 13 in 13, iar numele sunt reluate secvential din 20 in 20.
Calendarul Tzolk'in incepe cu ziua Imix' si cu numarul unu. Zilele continua pana cand toate cele 13 numere sunt folosite. Apoi, numerele incep din nou de la 1, dar zilele continua cu cea de-a 14-a denumire. Odata ce se ajunge la 13 B'en, se va continua cu 1 Ix, 2 Men 3 Kib' si tot asa pana la a 20-a denumire Ajaw. In acest punct, numele zilelor incep iarasi, dar numerele continua, 8 Imix', 9 Ik', 10 Ak'b'al si asa mai departe.
Din acest motiv, calendarul Tzolk'in prezenta 260 de zile unice. Functiona pe principiul combinatoriu a doua grupe. Una mai mare, de 20 de nume, si una mai mica, de 13 cifre. Daca se incepe de la corespondenta 1 si Imix', prin rotire, pana la urmatoare alipire a acelorasi doua elemente, se vor fi consumat 260 de posibilitati unice.
Pe langa intrebuintarea sa conventionala, maiasi dadeau calendarului si o semnificatie oculta, asemanatoare cu cea pe care noi o avem astazi. Ei credeau ca data nasterii unei persoane determina caracteristicile personalitatii acesteia, asa cum cred oamenii prezentului despre semnele zodiacale. Maiasii foloseau, de asemenea, calendarul pentru a-si stabili programul de cultura agricola. Dura un ciclu de 260 de zile pentru a pregati pamantul in vederea plantarii porumbului si alte 260 de zile erau necesare pentru a creste si a-l recolta.
Preotii foloseau calendarul pentru a determina momentele in care anumite evenimente urmau sa aiba loc pe parcursul anului. La inceputul fiecarui uinal, o perioada de 20 de zile, un saman facea anumite calcule pentru a determina cand vor avea loc evenimentele religioase si ceremoniale. Apoi stabilea datele cele mai prospere sau norocoase pentru comunitate.
Calendarul Sferic precede Marea Numaratoare
In timp ce Tzolk'in servea eficient acestor activitati, el nu putea fi folosit in toate scopurile necesare maiasilor. De exemplu, nu putea masura un an solar, adica perioada necesara Pamantului sa faca o miscare completa de revolutie. Din acest motiv, maiasii aveau nevoie de un calendar mai precis, ca sa masoare ceea ce noi numim astazi an, necesitate care a condus la realizarea calendarului Haab.
Acesta era foarte asemanator cu cel Gregorian pe care il folosim astazi. Se baza pe rotatia Pamantului in jurul Soarelui si era folosit pentru agricultura, economie si activitati "contabile". Asemeni calendarului Tzolk'in, era format din uinali, iar fiecare zi isi avea propriul numar si o glifa unica. Spre deosebire de Tzolk'in, care folosea 13 uninali, pentru a reprezenta 260 de zile, Haab continea 18 uinali, ca sa intruneasca un numar total de 360 de zile unice. Astronomii au remarcat insa ca 360 de zile nu ii ajung planetei sa faca un ciclu complet in jurul Soarelui, asa ca au mai inserat cinci zile nedenumite, in ciuda afinitatii pentru sume rotunde.
Totusi, desi acest calendar dura mai mult decat Tzolk'in, maiasii au vrut sa creeze unul care sa inglobeze o perioada si mai mare, asa ca s-au gandint sa combine cele doua metode de gestionare cronologica in reprezentarea Calendarului Sferic.
In cadrul acestuia, cele 260 de zile din Tzolk'in au fost imperecheate cu cele 365 ale calendarului Haab. Cele doua erau combinate dupa aceeasi metoda in care erau corelate numerele si numele in calendarul Tzolk'in. In acest fel, Calendarul Sferic avea 18.890 de zile unice, pentru o perioada de 52 de ani.
Era cel mai cuprinzator calendar din Mezoamerica de pana atunci, dar astronomii maiasi aveau dorinta sa "cartografieze" timpul peste generatii. Astfel, ei au pus bazele unui calendar capabil sa-i "poarte" peste sute si chiar mii de ani, pe care l-au denumit "Marea Numaratoare". Durata pe care o reprezinta se numaste Marele Ciclu si consta din aproximativ 5.125 de ani si patru luni.
Acest ultim calendar s-a dovedit insa mai greu de inteles, fiind mai complex decat combinarea a doua calendare pentru obtinerea unuia nou. Cercetatorii zilelor noastre s-au ambitionat totusi sa descifreze si aceasta "tehnologie" ultima a maiasilor si au concluzionat ca pentru a gasi o corespondenta cu zilele calendarului Gregorian, este necesara numerotarea zilelor de la inceputul Marelui Ciclu al Marii Numaratori.
Se termina Lumea sau numai speculatiile?
Antropologul englez Sir Eric Thompson a comparat datele ambelor calendare si a confirmat banuiala ca inceputul Marelui Ciclu curent a fost la data de 13 august 3114 i.Hr., facand ca finalul acestei perioade sa fie, asa cum probabil banuiti deja, 21 Decembrie 2012. Teoreticienii cred ca aceasta este ziua in care lumea se va termina si toate fapturile vii vor muri. Totusi, maiasii insisi nu credeau cu adevarat ca lumea se va termina la finele acestui interval. De fapt, ei considerau ca este chiar un prilej de mare bucurie si noroc atunci cand planeta tranzita cu succes un intreg Mare Ciclu. La urma urmei, omenirea a mai suferit alte trei astfel de treceri si Pamantul se afla inca aici.
Ceea ce unii cred insa ca face acest al patrulea ciclu mai special, este ca el se termina odata cu desfasurarea unui important eveniment astronomic. In perioada zilei de 21 decembrie 2012, Soarele se va alinia cu centrul Caii Lactee, eveniment care se intampla o data la aproximativ 26.000 de ani si al carui efect nu poate fi decat presupus si speculat. Oamenii de stiinta rationali sunt insa de parere ca este putin probabil ca acest fenomen sa afecteze cumva Pamantul si se asteapta ca presupusa "Zi a Judecatii" sa treaca la fel ca oricare alta. In calendarul Marea Numaratoare, datele sunt reprezentate prin cinci campuri, asa cum datele noastre au numai trei. Acestea reprezinta, consecutiv, numarul de baktuni, cel de katuni, tuni, uinali si kini trecuti de la inceputul Marelui Ciclu pana la ziua urmarita.,... mai mult...[4]
