De la Publicitate Enciclopedica

Alegere

Alegerea reprezintă desemnarea prin vot direct sau prin votul electorilor a persoanelor destinate a ocupa o funcţie politică.

Alegerea este un concept artistrocatic, deoarece vizează desemnarea "celui mai bun" (aristo).

Deşi democraţia poate (chiar ar trebui) să funcţioneze fără alegeri, doar prin tragere la sorţi sau decizia unanimă a întregului popor, în general, alegerile sunt considerate a fi principiul de bază al acestei forme de guvernământ.

Acest mod de desemnare este folosit în numeroase organiizaţii pentru a desemna persoanele responsabile : consilii de administraţie, localităţi, asociaţii, partide politice, cler (conclavul reunit pentru desemnarea Papei, capitulul care desemnează abatul), etc.

Se recurge la alegeri şi în cadrul întreprinderilor pentru desemnarea reprezentanţilor personalului (alegeri profesionale).

Exemple de alegeri sunt alegerile prezidenţiale din România din 2004 (câştigate de Traian Băsescu) sau alegerile europene desfăşurate simultan în 25 de ţări pentru alegerea reprezentanţilor cetăţenilor europeni în Parlamentul European.... mai mult...^[1]

Alegeri în România

Alegerile generale din România au loc la fiecare patru ani, când se aleg membrii Parlamentului din Camera Deputaţilor şi Senat. Mandatul acestora durează patru ani. În acelaşi timp au loc alegerile pentru Consiliul Judeţean şi Consiliul Municipal.

Candidaţii, aleşi printr-un sistem de liste proporţionale, sunt în competiţie pentru unul din cele 345 de locuri din Camera Deputaţilor (un deputat la 70.000 locuitori) şi 140 în Senat (un senator la 160.000 locuitori). Odată cu referendumul constituţional din perioada 18-19 octombrie 2003 s-a pus şi problema introducerii votului uninominal, însă Comisia Electorală a respins propunerile pentru introducerea acestei proceduri în februarie 2004. Conform aceluiaşi referendum alegerile prezidenţiale au fost decalate, astfel că durata unui mandat de preşedinte este acum de cinci ani, spre deosebire de cel al unui parlamentar, care este limitată la patru ani.^[1]

Cum se impart mandatele de parlamentar ?

Actualul sistem de vot este numit : vot uninominal cu compensare pe circumscriptie.
Aceasta compensare se intampla in cazul in care niciun candidat dintr-un colegiu nu a obtinut peste 50% din voturi.
Etape in atribuirea mandatelor :
Se atribuie mandatele candidatilor care au obtinut peste 50% din voturile din colegiul in care au candidat
Se calculeaza pragul electoral la nivel de circumscriptie astfel :
Se imparte numarul total de voturi valabil exprimate la numarul de colegii
Se calculeaza coeficientul electoral aferent fiecarui partid astfel :
Se imparte numarul total de voturi obtinute de partid in circumscriptia respectiva la pragul electoral la nivel de circumscriptie
Catul impartirii de mai sus ne da numarul de mandate pe care fiecare partid le primeste
Se repartizeaza mandatele aferente fiecarui partid candidatilor in ordinea in care sunt acestia in functie de numarul de voturi obtinute in colegiul in care au candidat.
In cazul colegiilor ramase neocupate aceastea se repartizeaza la nivel national. Modalitatea de repartizare fiind asemanatoare cu cea de la nivel de circumscriptie doar ca in competitie intra toate colegiile neocupate si toti candidatii din aceste colegii care fac parte din partide ce au depasit pragul electoral
In cazul in care un partid nu depaseste pragul electoral pe circumscriptie acesta nu primeste mandate la repartizare pe circumscriptie si locul respectiv va fi impartit in etapa de redistribuire nationala
Un candidat poate obtine loc de parlamentar doar in colegiul in care a candidat
Poate castiga un loc in parlament chiar si un candidat care a obtinut zero voturi in colegiul sau dar prin redistribuire colegiul respectiv ramane neocupat. Acest lucru se poate intampla daca contracandidatii sai din colegiu s-au clasat mai jos decat colegii lor din partid si daca candidatii care l-au depasit fac parte din partide care nu au depasit pragul electoral ( la nivel de circumscriptie sau national )
Ce conteaza :
Conteaza foarte mult numarul de voturi si nu procentul, ( cu exceptia cazul in care castigi cu 50%+1)
Conteaza foarte mult ordinea in clasamentul intern in partid ca numar de voturi pe colegii
Conteaza sa nu fie dat Colegiul altui partid, aflat in clasamentul judetean mult mai sus ca numar de voturi
Conteaza ca, contracandidatii din colegiu sa nu obtina foarte multe voturi pentru a nu fi printre primii in clasamentul intern al partidului.... mai mult^[2]