Adoptii
De la Publicitate Enciclopedica
Bibliografie
Cuprins |
Adopţia
- Legislatie :Legea 273/2004, cu privire la regimul juridic al adoptiei.
Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in domeniul adoptiei internationale de la Haga, ratificata de Parlamentul Roamaniei prin Legea nr. 84/1996.
Adoptia este o masura speciala de protectie a drepturilor copilului prin care se stabileste filiatia dintre cel care adopta si copil, precum si rudenia dintre copil si rudele parintelui adoptiv.
Adoptia se face numai pentru protejarea intereselor superioare ale copilului.
Adoptia isi produce efectele de la data pronuntarii irevocabile a hotararii judecatoresti; in momentul respectiv, filiatia dintre copil si parintii sau naturali inceteaza.
Familia care doreste sa ia in adoptie un copil, trebuie sa depuna la Directia Generala Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului o cerere pentru luarea in evidenta.
Urmeaza o perioada de evaluare a familei, efectuata de catre asistenti sociali profesionisti. Evaluarea are drept finalitate o propunere care se face Comisiei pentru Protectia Copilului, pentru eliberarea atestatului necesar adoptiei (pe baza documentatiei).
Urmatorul pas se refera la luarea in evidenta a cererilor de incredintare, pe baza preferintelor exprimate din lista cu copii adoptabili, existatenta la nivelul judetului sau a comunicarilor Directiei Generale Judetene pentru Protectia Drepturilor Copilului se identifica copilul pentru familia adoptiva atestata si va urma procesul de potrivire dintre familie si copil (realizat de catre asistentul social).
Seful Serviciului de Protectie de Tip Familial impreuna cu asistentul social responsabil de caz propune Comisiei pentru Protectia Copilului, pe baza documentelor existente la dosar si a Raportului privind Ancheta Psiho-Sociala care aproba incredintarea in vederea adoptiei a copilului dorit de familia adoptiva.
Timp de 90 de zile, aceasta incredintare este monitorizata de catre asistentul social, monitorizare care are drept rezultat final intocmirea a 6 rapoarte.
La sfarsitul perioadei de maximum 90 de zile, Comisia pentru Protectia Copilului, hotaraste eliberarea avizului favorabi adoptiei, la propunerea Directiei Generale Judetene pentru Protectia Drepturilor Copilului.
Directia Generala Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului inainteaza dosarul la Autoritatea Nationala pentru Protectia drepturilor Copilului si Adoptii pentru obtinerea confirmarii de respectare a termenelor si procedurilor legale.
Parintii naturali nu pot fi citati la Tribunal, datorita confidentialitatii adoptiei si irevocabilitatii consinmtamintului dupa expirarea termenului de 45 de zile stabilite.
Dosarul este restituit la Directia Generala Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului in vederea transpunerii lui impreuna cu cererea de incuvintarea a adoptiei instantei de judecata (tribunalul).
Adoptia isi produce efectele de la data ramanerii irevocabile a hotaririi judecatoresti.
Asistentul social responsabil de caz este obligat sa consemneze timp de doi ani, patru rapoarte post-adoptie, informind Comisia pentru Drepturile Copilului.
O comisie pluri-disciplinara (asistenti sociali, psihologi, juristi) ofera consiliere pre- si post-adoptie.
Toate demersurile, in cazurile de adoptie, inclusiv promovarea actiunii la Tribunal sint confidentiale.
Pot adopta persoanele sau familiile care prezinta conditii materiale si garantii morale necesare asigurarii dezvoltarii armonioase a copilului.
Nu pot adopta decit persoanele care au capacitate deplina de exercitiu si care sint cu cel putin 18 ani mai in varsta decit cei pe care doresc sa ii adopte.
Adoptia intre frati este interzisa.
Adoptia unui copil de catre mai multe persoane este interzisa, cu exceptia cazului in care ea se face de catre sot si sotie, simultan sau succesiv.
Daca persoana care doreste sa adopte este casatorita, va fi necesar si consimtamintul celuilalt sot, cu exceptia cazurilor in care acesta este in imposibilitatea de a-si manifesta dorinta.
Poate fi adoptat orice copil aflat pe lista Directiei Generale Judetene pentru Protectia Drepturilor Copilului, copii care se gasesc in urmatoarele situatii:
- este declarat judecatoreste abandonat;
- exista consimtamantul parintilor naturali de adoptie;
- daca parintii (parintele) copilului sint decazuti din drepturile parintesti, decedati, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau necunoscuti;
Lista copiilor adoptabili se intocmeste de catre Directia Generala Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului din fiecare judet si se trimite Comitetului Roman pentru Adoptii.
Exceptie fac cazurile in care sotul adopta copii celuilat sot si adoptia in familia extinsa.... mai mult...[1]
SERVICIUL ADOPTII SI POST ADOPTII
Adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.
Adopţia poate fi:
Adopţia internă –adopţia în care atât adoptatorul sau familia adoptatoare, cât şi adoptatul au domiciliul în România;
Adopţia internaţională-adopţia care, în condiţiile prezentei legi, nu este adopţie internă
În cursul procedurii de adopţie trebuie respectate următoarele principii:
principiul interesului superior al copilului,
principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial,
principiul continuităţii în educarea copilului, ţinându-se seama de originea sa etnică, culturală şi lingvistică;
principiul informării copilului şi luării în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta şi gradul său de maturitate;
principiul celerităţii în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei.
Condiţiile de fond ale adopţiei se referă la câteva aspecte, cum ar fi:
adopţia se încheie numai dacă este în interesul superior al copilului,
copilul poate fi adoptat până la împlinirea vârstei majoratului civil,
persoana majoră poate fi adoptată numai dacă adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o în timpul minorităţii sale,
în cadrul procedurii de adopţie se iau măsurile necesare pentru ca fraţii să fie încredinţaţi împreună,
copilul, respectiv majorul, nu poate fi adoptat de mai mulţi adoptatori nici simultan, nici succesiv,
adopţia între fraţi este interzisă,
adopţia a doi soţi sau foşti soţi de către acelaşi adoptator sau familie adoptatoare, precum şi adopţia între soţi sau foşti soţi sunt interzise,
pot adopta numai persoanele care au capacitate deplină de exerciţiu şi care sunt cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât cel pe care doresc să îl adopte. Persoanele cu boli psihice şi handicap mental nu pot adopta,
adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie să îndeplinească garanţiile morale şi condiţiile materiale necesare dezvoltării depline şi armonioase a personalităţii copilului, condiţii care se atestă de autorităţile competente,
consimţământul la adopţie trebuie să fie dat în faţa instanţei judecătoreşti de către:
părinţii fireşti ai copilului sau, după caz, tutorele copilului ai cărui părinţi fireşti sunt decedaţi, necunoscuţi, declaraţi morţi sau dispăruţi ori puşi sub interdicţie, în condiţiile legii,
copilul care a împlinit vârsta de 10 ani,
adoptatorul/familia adoptatoare(dacă persoana care doreşte să adopte este căsătorită, este necesar şi consimţământul soţului/soţiei).[2]
Atributii si Servicii
asigură luarea în evidenţă a copiilor al căror plan individualizat de protecţie stabileşte ca finalitate adopţia internă,
asigură sprijinul necesar şi informarea copiilor aflaţi în evidenţa sa, opinia lor fiind consemnată şi luată în considerare în raport cu vârsta şi capacitatea lor de înţelegere,
asigură determinarea compatibilităţii copil-familia potenţial adoptatoare pe baza nevoilor copilului, dorinţelor şi opiniilor exprimate de acesta,
oferă persoanei/familiei care îşi exprimă intenţia de a adopta informaţii complete despre procedura de atestare, pregătire, precum şi despre serviciile de sprijin existente,
asigură evaluarea persoanei/familiei care doreşte să adopte, ţinând cont de interesul superior al copilului,
este responsabil cu realizarea procesului de potrivire dintre copil şi persoana/familia atestată ca aptă să adopte,
oferă informaţii şi asigură sprijinul necesar pentru părinţii copiilor pentru care soluţia planului individualizat de protecţie este reprezentată de adopţie, precum şi pentru familia extinsă,
desfăşoară activităţi de informare şi promovare a adopţiei naţionale,
asigură pe parcursul procesului de evaluare consilierea persoanelor/familiilor potenţial adoptatoare şi organizează programe de pregătire pentru acestea,
asigură servicii de sprijin, consiliere şi asistenţă familiilor adoptatoare, copiilor adoptaţi şi familiei biologice,
asigură urmărirea şi monitorizarea evoluţiei copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii săi adoptivi pe întreaga perioadă prevăzută de lege,
formulează şi înaintează instanţelor judecătoreşti competente cererile specifice domeniului de activitate, respectiv deschiderea procedurii de adopţie, încredinţarea în vederea adopţiei, încuviinţarea adopţiei, desfacerea şi nulitatea adopţiei şi reprezintă instituţia în aceste cauze.[2]
Etapele procedurii de adoptie
I. Atestarea ca persoană/familie aptă să adopte
1. Evaluarea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale(evaluarea psihosocială şi pregătirea pentru asumarea rolului de părinte)
La cererea de evaluare pentru obţinerea atestatului de persoană/familie aptă să adopte adresată direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei rază teritorială domiciliază solicitanţii, aceştia trebuie să anexeze următoarele acte:
copie de pe buletinul/cartea de identitate
copii legalizate ale actelor de stare civilă(certificat de naştere/ căsătorie/hotărâre de divorţ)
copie legalizată de pe titlul de proprietate sau alt titlu care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei
certificat de cazier judiciar
certificat medical tip Ministerul Sănătăţii
adeverinţe de venit
caracterizări de la locul de muncă(minim două pentru fiecare persoană/membru al cuplului conjugal)
declaraţie notarială că nu au fost decăzuţi din drepturile părinteşti
declaraţie privind motivaţia adopţiei şi aşteptări legate de copil(sex, vârstă, situaţia psihosociomedicală)
declaraţie privind indicarea motivelor pentru care unul din soţi nu adoptă, în cazul în care cererea este formulată numai de către unul dintre soţi şi celălalt nu se asociază la cerere
certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul
certificat medical privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul
2. Eliberarea atestatului de persoană/familie aptă să adopte (atestatul este valabil pentru o perioadă de un an de la data emiterii)
Obţinerea atestatului nu este necesară în următoarele cazuri:
pentru adopţia persoanei majore,
pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv.
II. Încredinţarea în vederea adopţiei(minim 90 de zile)
alegerea celei mai potrivite persoane/familii pentru copil,
efectuarea de vizite bilunare în vederea monitorizării evoluţiei relaţiilor copil-persoană/familie,
încredinţarea în vederea adopţiei se face de către instanţa judecătorească competentă.
III. Încuviinţarea adopţiei
consimţământul copilului peste 10 ani dat în faţa instanţei de judecată
consimţământul adoptatorului dat în faţa instanţei de judecată
instanţa de judecată admite cererea de încuviinţarea a adopţiei numai în interesul superior al copilului
Cererea de încuviinţare a adopţiei poate fi introdusă direct de adoptator sau de direcţia de la domiciliul acestora, la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, fiind însoţită de următoarele acte:
certificatul de naştere al copilului, în copie legalizată;
certificatul medical privind starea de sănătate a copilului;
atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
hotărârea judecătorească irevocabilă de încredinţare în vederea adopţiei;
certificatele de naştere ale adoptatorului sau ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în copie legalizată;
certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie legalizată;
cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;
certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;
documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimţământului părinţilor fireşti, în măsura în care nu s-a pronunţat anterior o hotărâre judecătorească de încuviinţare a deschiderii procedurii adopţiei interne a copilului;
raport final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi persoana/familia adoptatoare, ce se comunică instanţei de judecată la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei.
IV. Post-adopţia(2 ani)
rapoarte trimestriale asupra evoluţiei relaţiilor copil-persoană/familie adoptatoare,
servicii postadopţie... mai mult...[2]
Oficiul Român pentru Adopţii
- Oficiul Român pentru Adopţii este autoritatea centrală română, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care coordonează şi supraveghează activităţile de adopţie, asigură aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul adopţiei şi realizează cooperarea internaţională în acest domeniu. Oficiul este condus de un secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru.
Oficiul Român pentru Adopţii aduce la îndeplinire obligaţiile prevăzute în Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993, ratificată prin Legea nr.84/1994, precum şi obligaţiile asumate de statul român în materia adopţiei prin convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte.
Adopţia în România este reglementata conform urmatoarelor acte normative:
- Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei;
- Hotărârea de Guvern nr. 1435/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei;
- Legea nr. 274/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Român pentru Adopţii;
- Ordinul nr. 45/2004 al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind procedura adopţiei interne;
- Hotărârea de Guvern nr. 1433/2004 privind aprobarea structurii organizatorice, a numărului maxim de posturi şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Oficiului Român pentru Adopţii
- Hotărârea de Guvern nr. 1075/2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1433/2004 privind aprobarea structurii organizatorice, a numărului maxim de posturi şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Oficiului Român pentru Adopţii
- Hotărârea de Guvern nr. 1442/2004 privind serviciile şi activităţile ce pot fi desfăşurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopţiei interne.
Noua legislaţie în domeniul adopţiei porneşte de la rolul decisiv pe care îl are familia în dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului. Această legislaţie se înscrie în cadrul stabilit atât prin Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (Legea nr. 272/2004), cât şi prin prevederile convenţiilor internaţionale ratificate de România.... mai mult...[3]
